Decizia CCR nr. 19/2026Punctul 40

40. Astfel, autorul excepției a fost detașat de la Inspectoratul General al Poliției Române (Direcția Operațiuni Speciale) la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), fiind numit ofițer de poliție judiciară în cadrul Serviciului Tehnic, și solicită acordarea acelorași drepturi de care beneficiază angajații din celelalte structuri ale PICCJ, respectiv ofițerii tehnici din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Curtea apreciază că un aspect pe care legiuitorul îl poate lua în mod legitim în considerare atunci când stabilește diferențieri salariale, cum este cea criticată în prezenta cauză, este faptul că, având în vedere existența unei structuri distincte în cadrul PICCJ, respectiv DIICOT, instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, statul nu poate fi împiedicat, în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituție, să prevadă reglementări salariale diferențiate pentru personalul acestei direcții față de cel al PICCJ. Statul a considerat că există suficiente motive care să justifice înființarea unei direcții cu statut special în cadrul PICCJ și, în consecință, nu există niciun temei pentru a-i refuza dreptul de a reglementa în mod distinct, inclusiv din punct de vedere salarial, pentru personalul acestei structuri specializate. Chiar dacă, așa cum arată și autorul excepției, uneori personalul din categoria din care face și el parte și cel din DIICOT pot desfășura activități similare, trebuie subliniat că, din perspectiva competenței de urmărire penală, DIICOT are atribuții exclusiv specializate. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016, DIICOT are ca atribuție principală efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute în competența sa prin această ordonanță și prin alte legi speciale, iar aceste competențe sunt detaliate în art. 11 din același act normativ. În acest fel, DIICOT are o competență strictă și specializată în materia criminalității organizate și a terorismului, iar lucrătorii săi sunt implicați constant în investigarea unor infracțiuni deosebit de grave și periculoase. În aceste condiții, rezultă că opțiunea legiuitorului, criticată prin prezenta excepție, a fost exercitată în mod legitim, fără a depăși limitele impuse de art. 16 alin. (1) din Constituție. ...