DECIZIE 3883/2021Punctul I

I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în data de 22.06.2021, completată și restrânsă, reclamantul Secu Cristian Adrian l-a chemat în judecată pe pârâtul Comitetul Național de Situații de Urgență, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: – constatarea inexistenței art. 1 din Hotărârea CNSU nr. 40/2021 și a anexelor sale, precum și a Hotărârii CNSU nr. 28/2021 și a anexelor sale; ... – în subsidiar, în cazul respingerii capătului de cerere de mai sus, anularea art. 1 din Hotărârea CNSU nr. 40/2021 și a anexelor sale, precum și anularea Hotărârii CNSU nr. 28/2021 și a anexelor sale; ... – publicarea hotărârii judecătorești în Monitorul Oficial, în cazul admiterii acțiunii în tot sau în parte; ... – obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. ... Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a depus o cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului Comitetul Național pentru Situații de Urgență, aceasta fiind întemeiată pe dispozițiile art. 61 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă și art. 8^1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare, motivat de faptul că Departamentul, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Prin cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului, Departamentul pentru Situații de Urgență a invocat anumite excepții, iar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Reclamantul a depus un punct de vedere cu privire la cererea de intervenție, în cadrul căruia a invocat excepția nulității acesteia, pentru netimbrare (excepție respinsă în ședința de judecată din 1.07.2021), a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă în principiu, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. Departamentul pentru Situații de Urgență a depus, ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021, întâmpinare la cererea completatoare a reclamantului, prin care a invocat excepția tardivității acesteia, susținând că acțiunea a fost completată după primul termen de judecată. ... 2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 1.076 din 1 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă excepția tardivității; s-a respins cererea de intervenție accesorie, introdusă de petentul Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca inadmisibilă; a fost admisă în parte acțiunea și s-a constatat inexistența art. 1 din HCNSU nr. 40/2021 și a anexelor aferente, precum și inexistența HCNSU nr. 28/2021 și a anexelor la aceasta; a fost respinsă în rest acțiunea formulată de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență și a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 100 lei. ... 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Sentinței nr. 1.076 din 1 iulie 2021 a Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență prin reprezentant legal Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și, pe cale de consecință, respingerea în tot a cererii de chemare în judecată. Recurentul-pârât a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii raportat la prevederile art. 32 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă și la Decizia nr. 1/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, susținând, în esență, că reclamantul nu face dovada vătămării efective a drepturilor sale, acesta nefiind până în prezent supus carantinării. A arătat că se invocă un interes viitor și incert în contextul pandemic actual, respectiv o eventuală călătorie ce va avea ca efect carantinarea reclamantului, fiind posibil ca la data la care acesta va efectua călătoria să nu i se mai aplice măsura carantinării. Totodată, a susținut că față de prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 136/2020, care este actul normativ care stabilește carantina persoanelor, HCNSU nr. 40/2021 stabilește doar lista actualizată a zonelor cu risc epidemiologic, iar HCNSU nr. 28/2021 stabilește o serie de măsuri pentru punerea în aplicare a legii menționate. S-a mai arătat că hotărârile atacate, deși nepublicate în Monitorul Oficial, au fost comunicate populației prin diverse mijloace, asigurându-se accesul publicului larg la prevederile acestor hotărâri, și că a prezenta un act care a dat naștere unui număr considerabil de consecințe juridice ca un act ce nu se poate bucura nici măcar de prezumția de legalitate și care poate fi cu lejeritate ignorat de cetățenii în sarcina cărora se impune respectarea hotărârilor ce emană de la autoritățile competente să-i protejeze poate constitui un precedent periculos. Recurentul-pârât a susținut, de asemenea, că singurul motiv care justifică inexistența celor două hotărâri este cel al nepublicării în Monitorul Oficial, apreciind că instanța de fond a reținut greșit acest temei ca unic motiv al inexistenței actelor, în opinia sa, acesta trebuind promovat în coroborare cu un altul, și nu de sine stătător, întrucât prin art. 1 din Hotărârea CNSU nr. 40/2021 nu se instituie măsuri producătoare de efecte juridice, acesta nefiind producător de efecte juridice per se. Prin urmare, invocarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021 pentru a justifica inexistența nu poate fi menținută, dat fiind faptul că această normă a intrat în vigoare în cursul judecății speței de față, ceea ce ar contraveni art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă. A conchis recurentul că sancțiunea inexistenței unui act administrativ individual sau normativ nu este prevăzută la nivelul cadrului normativ, iar motivarea instanței de fond prin raportare la prevederile art. 100 și art. 108 din Constituția României nu poate fi reținută, întrucât legiuitorul constituțional, acolo unde a înțeles să prevadă în mod expres nevoia de publicare, a prevăzut și sancțiunea inexistenței actului normativ, cu privire la acest aspect invocând Decizia nr. 3.497/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a aplicat sancțiunea anulării unui act administrativ. În drept, recurentul-pârât a invocat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. ... 4. Apărările formulate în recurs Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant Secu Cristian Adrian a invocat excepția netimbrării recursului, excepție în susținerea căreia nu insistă, dat fiind faptul că recurentul a achitat taxa judiciară de timbru, excepția nulității, precum și excepția lipsei de interes în susținerea recursului. În motivarea excepției nulității recursului, intimatul-reclamant a arătat că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete la raționamentul primei instanțe, recurentul urmărind să repună în discuție excepția lipsei de interes invocată de Departamentul pentru Situații de Urgență, prin cererea de intervenție, cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă de instanța de fond, soluție ce nu a fost recurată și care a intrat în puterea lucrului judecat. Cât privește excepția lipsei de interes în promovarea recursului a arătat intimatul că, în condițiile în care încălcarea legii și sancțiunea aplicabilă pentru nepublicare au fost recunoscute și însușite de CNSU, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2021, care prevede obligativitatea publicării hotărârilor CNSU, acesta nu mai are interes în susținerea prezentului demers judiciar. Referitor la lipsa de interes în promovarea acțiunii invocate prin cererea de recurs a susținut că verificarea lezării interesului legitim implică administrarea unui probatoriu care privește fondul cauzei, lucru care nu poate face obiectul căii de atac a recursului. Totodată, a arătat că interesul său este unul personal și legitim și că nu trebuie să aștepte să intre în carantină pentru a putea să atace un act administrativ cu caracter normativ. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, prima instanță făcând, în opinia sa, o corectă interpretare și aplicare a prevederilor legale incidente situației de fapt reținute. ... 5. Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 490 alin. (2) , art. 471^1 și art. 201 alin. (5) și (6) din Codul de procedură civilă, cu aplicarea și a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2) , coroborat cu art. 471^1 și art. 201 alin. (5) și (6) din Codul de procedură civilă, prin Rezoluția din data de 13 iulie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 20 iulie 2021 ora 10,00, în ședință publică, cu citarea părților. ... ...