Decizia CCR nr. 726/2025Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța care a ridicat excepția susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la calitatea legii, întrucât acestea nu se află într-o coerență legislativă cu dispozițiile Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, precum și cu interpretarea obligatorie a art. 86 din Codul de procedură penală dată prin Decizia nr. 1 din 15 februarie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Se arată că, potrivit dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 15 februarie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, „în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitatea de parte responsabilă civilmente și are obligația de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracțiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare și dispozițiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă“. Or, această obligație nu poate fi îndeplinită dacă, în cursul urmăririi penale, persoana vătămată care se constituie parte civilă nu solicită introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, organele judiciare nu pot dispune, din oficiu, introducerea în cauză a societății de asigurare. ...