Decizia ÎCCJ nr. 38/2021 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 35. Punctul de vedere al recurentului-reclamant este în sensul că acordarea diurnei în valută în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 nu este condiționată de neplata vreunor sume de bani de către organizația internațională, întrucât o astfel de condiție nu este prevăzută în actul normativ, interpretarea recurentului-pârât reprezentând o adăugare la lege. ... 36. De asemenea, recurentul-reclamant susține că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 nu sunt aplicabile în cazul misiunii la care a participat, întrucât aceasta nu este o misiune temporară, ci o misiune permanentă de menținere a păcii, iar dreptul de diurnă reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 este distinct de diurna în valută prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 și care este solicitată prin cererea de chemare în judecată. ... 37. Recurentul-reclamant aduce și o serie de argumente referitoare la situația din speță, prin care susține că diurna în valută reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 ar fi diferită ca conținut și scop de diurnele (daily allowance) plătite de UE în baza Deciziei 2010/452/PESC a Consiliului din 12 august 2010 privind Misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, diurna în valută fiind o răsplată pentru reprezentarea României în teatrele de operații, în timp ce „daily allowance“ acoperă hrana și cazarea din timpul misiunii. ... 38. Punctul de vedere al recurentului-pârât Ministerul Afacerilor Interne este, în esență, similar celui prezentat de către completul de judecată prin încheierea de sesizare. Acesta mai susține că polițiștilor nu le sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004, ci prevederile Hotărârii Guvernului nr. 518/1995, și acestea începând cu data de 27 iulie 2015, când au intrat în vigoare prevederile art. 9^1, introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2015. Recurentul prezintă și evoluția reglementărilor în materie și concluzionează că, prin edictarea normelor în discuție, legiuitorul a urmărit crearea unui cadru legal care să asigure acoperirea/compensarea cheltuielilor efectuate de persoanele care participă la misiuni de menținere a păcii, prin instituirea unor norme legale la care să se apeleze în situația în care acoperirea acestor cheltuieli nu se realizează de către organizațiile internaționale. ... 39. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. ... 40. Astfel, recurentul-reclamant a solicitat, în principal, respingerea sesizării, ca inadmisibilă, susținând că întrebarea adresată instanței supreme nu este aptă să conducă la soluționarea fondului cauzei, deoarece are ca obiect dezlegarea unei chestiuni ipotetice, neaplicabile speței. ... 41. În subsidiar, a solicitat admiterea sesizării, în sensul de a stabili că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1 alin. (3) și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, diurna în valută, distinctă de norma de hrană, cazare, transport și costurile de comunicare privată, trebuie acordată de statul român în situația în care organizațiile internaționale sub egida cărora se desfășoară misiunea au plătit sume de bani cu un scop diferit, respectiv cu scopul acoperirii costurilor de hrană și cazare. ... 42. Recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a depus, de asemenea, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, susținând că întrebarea cu care a fost sesizată instanța supremă este una veritabilă și că prin soluția propusă prin raportul întocmit de judecătorii-raportori nu se atinge scopul procedurii hotărârii prealabile, iar la nivelul instanțelor naționale va subzista problema de drept care va genera în continuare practică neunitară. Asupra fondului chestiunii de drept a opinat că, în cadrul raporturilor de muncă, dacă un anumit aspect al activității prestate este recompensat de partenerul extern, nu mai există nicio justificare pentru ca același aspect să fie remunerat și de autoritățile naționale, întrucât ar fi vorba despre o dublă plată, care ar duce la o îmbogățire fără justă cauză. ... ...