Decizia ÎCCJ nr. 30/2021 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 18. Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 19. Tribunalul a apreciat admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 68 din Legea nr. 310/2018, respectiv dacă dispoziția modificată se aplică doar executărilor silite începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018 sau se aplică și cererilor de stabilire a despăgubirilor introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018, indiferent de data la care a fost formulată cererea de executare silită, depinde soluționarea apelului declarat, respectiv dacă acesta este admisibil sau nu. ... 20. Totodată, instanța a considerat ca fiind îndeplinite în mod cumulativ condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii reglementate prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 21. Astfel, Dosarul nr. 681/336/2019 se află pe rolul Tribunalului Maramureș, iar potrivit primei condiții stabilite de art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție poate fi făcută de un complet de judecată care funcționează în cadrul tribunalului. În prezenta cauză, soluția ce urmează a se pronunța este una definitivă, indiferent de admisibilitatea sau inadmisibilitatea apelului declarat. Cererea este una formulată în faza de executare silită, iar în privința acestor cereri declararea recursului este exclusă. ... 22. A treia condiție prevăzută de dispoziția legală se referă la chestiunea de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea în fond a cauzei. Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta A a solicitat stabilirea sumei definitive care se datorează cu titlu de penalități, sumă ce urmează a fi calculată de la 28 februarie 2017 până la data pronunțării încheierii. Temeiul de drept invocat este art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere, dată cu citarea părților. Creditorul poate solicita fixarea sumei definitive cu titlu de penalități de întârziere după trecerea fiecărui termen de 3 luni în care debitorul nu își execută obligația prevăzută în titlu executoriu, până la stingerea ei completă“. Această formă a art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă era în vigoare la data la care a fost formulată cererea care face obiectul Dosarului nr. 681/336/2019. Executarea silită a început la 2 februarie 2016, cererea de executare silită fiind înregistrată la 29 ianuarie 2016 la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești C. La 2 august 2016 a fost formulată de către A cererea de obligare a B la plata sumei de 500 lei/zi cu titlu de penalități pentru neexecutarea obligației stabilite prin titlul executoriu reclamantei A. Potrivit art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare la data la care a început executarea silită (2 februarie 2016), dar și la data la care a fost stabilită în sarcina debitoarei penalitatea datorată pentru fiecare zi de întârziere (Cererea formulată la 2 august 2016 a fost soluționată la 28 aprilie 2017), încheierea pronunțată de prima instanță, dată cu citarea părților, era o încheiere definitivă, nesusceptibilă de apel. În prezenta cauză s-a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității apelului, astfel că această problemă de drept duce la soluționarea litigiului dedus judecății în calea de atac. ... 23. În privința noutății problemei de drept sesizate, instanța reține, din verificările efectuate, faptul că nu a fost identificată jurisprudență ulterioară Deciziei nr. 59/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în litigii în care executarea silită a început anterior datei de 21 decembrie 2018, iar cererea de stabilire a sumei definitive cu titlu de despăgubire să fie formulată după modificarea adusă art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă. ... 24. De asemenea, instanța reține că nu a fost identificată la data admiterii cererii de sesizare existența unei hotărâri în cuprinsul căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să fi statuat asupra acestei probleme de drept, iar această normă juridică nu face obiectul analizei în cadrul procedurii recursului în interesul legii. Prin Decizia nr. 59/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Dolj, iar starea de fapt și chestiunea de drept care au făcut obiectul deciziei amintite sunt parțial diferite de cele din prezenta cauză. ... ...