Decizia ÎCCJ nr. 25/2021 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 35. Tribunalul Olt a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, reținând următoarele: a) instanța de sesizare este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. Astfel, cauza are ca obiect contestație la executare, soluționată în primă instanță de judecătorie, iar împotriva sentinței nu poate fi exercitată decât calea de atac a apelului, de competența tribunalului; ... b) de lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor arătate depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât se poate aprecia că există o contrarietate între dispozitiv și considerente și sunt formulate critici în apel inclusiv cu privire la obligația primei instanțe de a face aplicarea prevederilor art. 78 alin. (1) sau art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă; ... c) problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre anterioară. Dispozițiile art. 670 din Codul de procedură civilă, incidente în speță, își regăsesc corespondentul în prevederile art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865, care se află în vigoare de mult timp, fără modificări substanțiale. Chestiunea calității procesuale pasive a executorului judecătoresc în procedura contestației la executare a făcut obiectul mai multor hotărâri pronunțate atât de Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și de Curtea Constituțională. Jurisprudența Curții Constituționale este în sensul că executorul judecătoresc nu ar avea calitate procesuală pasivă în contestațiile la executare, cu mențiunea că în Decizia nr. 572/2017 a instanței de contencios constituțional se face referire și la situațiile de excepție în care executorul judecătoresc are calitate procesuală pasivă, cu trimitere la Decizia nr. 8/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Cu privire la obiectul specific al contestației la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, relevante sunt următoarele considerente ale Deciziei nr. 8/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii: 23. Într-adevăr, pe lângă dreptul executorului judecătoresc de a sesiza instanța de executare, anumite dispoziții procesuale reglementează expres și situațiile în care acesta poate fi chemat în instanță, conferindu-i calitate procesuală pasivă. Astfel este ipoteza reglementată de art. 399 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865 [corespondent art. 712 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă], respectiv cazul refuzului începerii executării silite sau a întocmirii unui act de executare în condițiile prevăzute de lege, precum si ipoteza formulării unei contestații ... de către creditor împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare [art. 670 alin. (4) din Codul de procedură civilă], în această din urmă situație efectul reducerii acestor cheltuieli de către instanța de executare fiind răsfrânt direct în patrimoniul executorului judecătoresc Astfel, nu se poate afirma că hotărârile pronunțate de instanța supremă și de Curtea Constituțională a României sunt contradictorii. Însă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este în sensul recunoașterii calității procesuale pasive a executorului judecătoresc în anumite cazuri, în speță interesând ipoteza formulării unei contestații de către creditor împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare [art. 670 alin. (4) din Codul de procedură civilă]. Or, această chestiune nu este pe deplin lămurită în privința modului de aplicare în cadrul contestației la executare, și anume dacă executorul judecătoresc are calitate procesuală pasivă alături de debitor, cu consecința aplicării dispozițiilor art. 78 alin. (1) din Codul de procedură civilă sau ale art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă referitoare la introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane, cu atât mai mult fiind necesară interpretarea acestor texte din perspectiva modalității de aplicare a lor în calea de atac devolutivă a apelului, raportat la dispozițiile art. 480 alin. (3) sau ale art. 480 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în condițiile restrictive prevăzute de art. 478 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și de art. 78 alin. (3) din același act normativ. De asemenea, nu se poate afirma că, în prezent, există o practică judiciară contradictorie consistentă, formată pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. Există o practică judiciară majoritară în sensul că executorul judecătoresc nu are calitate procesuală pasivă în contestația la executare, însă în situația în care se solicită anularea încheierii de stabilire în avans a cheltuielilor necesare continuării procedurii de executare silită, chestiunea calității procesuale pasive a executorului și, mai ales, a coparticipării procesuale pasive cu aplicarea dispozițiilor art. 78 alin. (1) din Codul de procedură civilă sau ale art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă referitoare la introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane în apel, este relativ nouă, având în vedere că interpretarea instanței supreme prin Decizia nr. 8/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nu are o vechime îndelungată, nu este pe deplin lămuritoare și nici nu i s-a dat eficiență în practica judiciară, în calea de atac a apelului. Mai mult, în contestația la executare de față, în care se solicită anularea încheierii de stabilire avans cheltuieli necesare continuării procedurii de executare silită, se au în vedere nu doar prevederile art. 670 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ci și cele ale art. 670 alin. (1) din același act normativ, cu referire la Decizia nr. 15/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, este o problemă de drept reală, întrucât norma de drept este îndoielnică, imperfectă sau neclară, legată de posibilitatea de a interpreta diferit textele de lege arătate, care nu sunt corelate. Prin urmare, așa cum a arătat instanța supremă, cerința noutății trebuie să se circumscrie scopului instituției hotărârii prealabile, acela de a răspunde necesității preîntâmpinării jurisprudenței neunitare. Or, acest scop poate fi atins prin interpretarea dispozițiilor legale arătate, întrucât instanțele nu le-au dat încă o anumită interpretare și aplicare majoritară la nivel jurisprudențial. Mai mult, condiția noutății este îndeplinită, întrucât se impun anumite clarificări, în contextul legislativ arătat, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 8/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii (paragraful 23), cu referire și la Decizia nr. 15/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normelor de drept analizate. ... d) Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la 15 ianuarie 2021. S-a menționat că prin Încheierea din 24 noiembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția I civilă, în Dosarul nr. 416/207/2020*, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prealabilă cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept asemănătoare. Însă, în cauza de față, soluția dată de judecătorie este diferită: s-a respins contestația la executare pentru lipsa calității debitorului, motivându-se că Biroul executorului judecătoresc are calitate procesuală, iar în apel a fost formulată de către apelantă cerere privind trimiterea cauzei spre rejudecare. De asemenea, în cauza de față, având în vedere și considerentele sentinței atacate - aspecte cu privire la care apelanta-creditoare a formulat critici - tribunalul a invocat excepția lipsei coparticipării procesuale pasive a Biroului executorului judecătoresc C. ... ... ...