Decizia CCR nr. 676/2025Punctul 78

78. Utilizarea repetată a sintagmelor „documente prevăzute în reglementările A.S.F.“, respectiv „în reglementările A.S.F. emise în aplicarea prezentei legi“ este clară și respectă principiul ierarhiei actelor normative. Nu se poate susține „posibilitatea extinderii documentelor necesare în vederea autorizării printrun act normativ de nivel infralegal“, inclusiv în ceea ce privește „toate situațiile cuprinse în lege prin care se deleagă stabilirea unor condiții esențiale printr-un act normativ infralegal, emis de A.S.F.“, întrucât A.S.F. este o autoritate administrativă autonomă, reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, ale cărei competențe sunt expres stabilite de lege. Dintre vastele competențe, președintele Camerei Deputaților amintește art. 2 alin. (1) lit. c) , conform căruia „A.S.F. exercită atribuții de autorizare, reglementare, supraveghere și control asupra sistemului de pensii private“, respectiv art. 3 alin. (1) lit. a) și b) : „supravegherea exercitată de A.S.F. (...) se realizează prin: acordarea, suspendarea, retragerea ori refuzul acordării, după caz, în condițiile legii, de autorizații, aprobări, avize, atestate, derogări; emiterea de reglementări, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;“. Pe de altă parte, legislația primară de nivel organic [prezenta lege adoptată de Parlament în virtutea rolului acestuia consfințit la art. 61 alin. (1) din Constituție] stabilește principiile, domeniul, cadrul general și limitele competențelor A.S.F. Așadar, reglementările A.S.F. au caracter subsecvent, tehnic și executoriu, fiind acte normative secundare, emise în aplicarea legii, ceea ce este în acord atât cu prevederile constituționale, cât și cu jurisprudența Curții Constituționale. Principiul legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție nu interzice ca legea să prevadă detalii de aplicare prin alte acte normative, atât timp cât legea stabilește limitele, obiectul și scopul reglementării ulterioare. Așadar, prin actul normativ subsecvent nu se poate modifica sau suplini voința legiuitorului, acest act fiind emis în aplicarea legii, nu în locul ei. În acest caz, sintagma „reglementările A.S.F. emise în aplicarea prezentei legi“ indică tocmai limitarea competenței A.S.F. la domeniul de executare a legii, nu o delegare neconstituțională. Totodată, sintagma „documente prevăzute în reglementările A.S.F.“ nu este lipsită de claritate, ci, dimpotrivă, legiuitorul a optat pentru utilizarea acesteia tocmai pentru a avea în vedere atât actele normative emise deja de A.S.F., cât și pe cele care vor fi reglementate în aplicarea legii criticate. În mod similar, nici sintagma „orice alte situații stabilite prin reglementările A.S.F.“, menționată la art. 20 alin. (2) din lege, nu echivalează cu o extindere nepermisă a motivelor de refuz. ...