Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 59. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 22.239/3/2017 a apreciat că dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991, în forma stabilită prin Legea nr. 545/2001 pentru completarea art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991(Legea nr. 545/2001), care a introdus alineatul (5^1), limitând la un anumit termen posibilitatea solicitării terenului avut în vedere la alineatul (5) , cu categoria curți-construcții, de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, au fost parțial modificate prin art. 43 din Legea nr. 165/2013, care a modificat totodată și dispozițiile legale care privesc speța de față - art. 34 din Legea nr. 1/2000. ... 60. Invocând dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013,art. 13 din Legea nr. 18/1991, art. 1,5,6,22 și 33 din Legea nr. 1/2000, art. 4,21 și 25 din Legea nr. 10/2001, instanța de trimitere observă că textul art. 43 din Legea nr. 165/2013 este un text incomplet, dispunând doar trimiterea solicitărilor de măsuri reparatorii formulate în temeiul legislației fondului funciar, de la comisiile de fond funciar la comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, fără însă să prevadă în cea mai mică măsură în ce temei legal acestea din urmă, care primesc solicitările, urmează să le soluționeze, în baza legislației fondului funciar, în temeiul căreia s-au formulat și care le reglementează prin texte legale neabrogate în prezent, care continuă să coexiste în paralel cu Legea nr. 10/2001 (cum este, spre exemplu, art. 13 din Legea nr. 18/1991). ... 61. Inițial, textul art. 8 din Legea nr. 10/2001 clarificase în prima teză, referitoare la terenurile extravilane, care au avut această categorie fie la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, fie la data preluării lor de fostul regim comunist, teză care însă nu privește speța de față, că ele nu fac obiect al Legii nr. 10/2001, rămânând supuse în continuare legislației fondului funciar. ... 62. Această primă teză a art. 8 din Legea nr. 10/2001 nu este relevantă în speța de față deoarece, pentru terenul în litigiu, a intervenit transmiterea cererii de retrocedare de la comisia de fond funciar la comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, cerere formulată cu respectarea termenului prelungit de Legea nr. 247/2005. ... 63. Legea nr. 165/2013 a reglementat accelerarea procesului de retrocedare, atât în privința măsurilor reparatorii cuvenite în baza legislației fondului funciar, cât și a măsurilor reparatorii cuvenite în baza Legii nr. 10/2001, sesizând, strict pentru terenurile având categoria de folosință curți-construcții, concursul între dispozițiile art. 2 din Legea nr. 10/2001, ce definesc imobilele pentru care se cuvin măsuri reparatorii, și dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 și ale art. 34 din Legea nr. 1/2000. ... 64. Prin dispozițiile art. 43 din Legea nr. 165/2013, legiuitorul nu a urmărit să schimbe retroactiv modalitatea în care s-au putut solicita măsurile reparatorii, termenele legale de solicitare a măsurilor reparatorii ori modalitatea în care legislația fondului funciar a reglementat cum se stabilește calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, după cum cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată în baza legislației fondului funciar sau a Legii nr. 1/2000. ... 65. Punctul de vedere al instanței de trimitere este că precizarea conținută de art. 43 din Legea nr. 165/2013 este aceea că terenurile la care se referă trebuie să fie categoria curți-construcții. ... 66. Deși legea nu stabilește care este data de raportare a categoriei de folosință menționate, cea actuală sau cea de la data preluării abuzive de către stat a imobilului, instanța de trimitere apreciază că aceasta este cea actuală, de la data soluționării cererii de reconstituire, așa cum rezultă chiar și din simpla definiție a verbului „a viza“ care înseamnă a ținti, precum și din prevederile art. 15 din Legea nr. 165/2013. ... 67. Legiuitorul nu a reglementat însă în ce mod se stabilește calitatea de persoană îndreptățită, conform legislației fondului funciar sau conform Legii nr. 10/2001, prin soluționarea notificării, mai ales dată fiind diferența de stabilire a întinderii calității de persoană îndreptățită, Legea nr. 18/1991 limitând-o, în dispozițiile art. 13, la cota de moștenitor a celui care a depus cererea de reconstituire, iar Legea nr. 10/2001 reglementând un drept de acrescământ special al moștenitorului notificator peste cota comoștenitorului/comoștenitorilor nenotificatori [art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001]. ... 68. Deoarece în timp s-a modificat legal competența entității în drept de a o soluționa, prin Legea nr. 165/2013 fiind înlocuit prefectul, ce fusese stabilit competent, cu comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 165/2013, instanța de trimitere a apreciat că a fost introdusă legal cererea de chemare în judecată în speța de față, pentru neîndeplinirea obligației instituite de acest text de lege în privința soluționării. ... 69. Dar Legea nr. 165/2013 a schimbat numai procedura de soluționare - entitatea administrativă abilitată legal la soluționarea cererii, neschimbând și dispozițiile legale după care trebuie apreciată calitatea de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii acordate de legiuitor, prin art. 36 din Legea nr. 18/1991 și art. 34 din Legea nr. 1/2000. ... 70. Așadar, calitatea de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii acordate de legiuitor prin art. 35 din Legea nr. 18/1991 nu se stabilește în baza art. 11, 3 și 4 din Legea nr. 10/2001, ci direct în baza legislației fondului funciar. ... 71. Astfel, punctul de vedere al completului de judecată este, contrar celui al apelantei, că art. 43 din Legea nr. 165/2013 nu derogă de la art. 8 din Legea nr. 10/2001, ci se completează cu acesta, sens în care, în aplicarea art. 43 din Legea nr. 165/2013, calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii se stabilește în baza legislației fondului funciar (în speță, art. 34 din Legea nr. 1/2000 fiind cel aplicabil, pentru care s-a prorogat termenul de depunere a cererii de reconstituire prin Legea nr. 247/2005). ... 72. În acest sens, art. 8 din Legea nr. 10/2001 stabilește că: „Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.“ ... 73. Așadar, din punctul de vedere al completului de judecată, în cazul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în baza legislației fondului funciar, calitatea de persoană îndreptățită se stabilește în baza legislației fondului funciar. ... 74. Cum existența acestui punct de vedere nu exclude dificultatea dezlegării chestiunii de drept ori posibilitatea formulării în viitor a altui punct de vedere în cadrul dosarelor pe rol al diferitelor completuri de judecată, s-a apreciat a fi necesară sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ...