Decizia CCR nr. 598/2025Punctul 11

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală, autoarea acesteia din Dosarul nr. 3.330D/2021 susține, în esență, că, în ceea ce privește sintagma „datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă“, normele procesual penale criticate sunt constituționale doar în măsura în care prin noțiunea „faptă“ se înțelege, în cazul infracțiunii continuate, fiecare act material ce intră în conținutul acesteia, cu privire la care trebuie prezentată o descriere în acord cu încadrarea juridică, probele și mijloacele de probă aferente. Precizează că a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de fraudă informatică și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, iar acuzația a fost formulată generic, nefiind indicate concret actele materiale, descrierea acestora și numărul lor. Sesizarea instanței s-a făcut printr-un rechizitoriu cu caracter general, în care „fapta“ a fost generic expusă, fără a fi indicate numărul de acte materiale și cu atât mai puțin o descriere efectivă a acestora (în ce constă acțiunea/inacțiunea, când și în ce condiții a fost săvârșită, cu privire la ce persoane, când s-a făcut raportarea/înregistrarea scriptică, ce prejudiciu este aferent și când s-a produs etc.). Arată că parchetul a apreciat că a îndreptat neregularitățile, prin ordonanță, deși a indicat doar cifre, un număr de acte materiale, nicidecum o descriere concretă a faptelor. În acest context procesual, apreciază că textul de lege criticat este echivoc și nu îndeplinește standardul de claritate care să corespundă exigențelor de „lege“, în accepțiunea art. 1 alin. (5) din Constituție. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, autoarele susțin, în esență, că acestea exclud posibilitatea invocării în procedura de cameră preliminară, în etapa contestației, a unor motive noi de nulitate relativă cu privire la încălcări produse în faza urmăririi penale, contrar dispozițiilor constituționale invocate. Totodată, susțin că normele procesual penale criticate instituie o soluție legislativă contradictorie în raport cu prevederile art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, care stabilesc, ca moment-limită pentru invocarea nulității relative, „închiderea“ procedurii de cameră preliminară. De asemenea, apreciază că nu se poate invoca din oficiu o nulitate relativă, deși, în condițiile legislative actuale, nulitatea relativă poate fi invocată și din oficiu. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 554 din 19 septembrie 2017. ...