Decizia ÎCCJ nr. 14/2021 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin Sentința civilă nr. 4.953 din 19 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 22.061/3/2019, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul X în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a obligat pârâtul să reîncadreze și să recalculeze indemnizația brută lunară a reclamantului începând cu 1 iulie 2016, cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 484.18 lei și a obligat pârâtul la plata diferențelor dintre salariile încasate și cele stabilite prin sentință, începând cu 1 iulie 2016, actualizate cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale calculate de la data scadenței fiecărei sume până la plata integrală. ... 12. În considerente a reținut, în esență, că reclamantul are calitatea de magistrat, fiind încadrat ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, categorie ce face parte din familia ocupațională „Justiție“ în întreaga perioadă în litigiu. ... 13. De asemenea, reclamantul a făcut dovada printr-o hotărâre judecătorească definitivă că, pentru familia ocupațională din care face parte, au fost recunoscute majorările salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 13/2008 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008, aprobată prin Legea nr. 209/2008(Ordonanța Guvernului nr. 13/2008). ... 14. Obligația legală a pârâților de a aplica nivelul maxim de salarizare pentru familia ocupațională „Justiție“, pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, începând cu data de 9 aprilie 2015 și în continuare, a fost argumentată de prima instanță pe următoarele dispoziții, edictate de legiuitor în scopul înlăturării inechităților salariale existente în cadrul categoriilor profesionale ce desfășoară aceeași activitate, inclusiv pe cele rezultate din valoarea de referință sectorială aplicată: – art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014), introdus prin art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (Legea nr. 71/2015), începând cu data de 9 aprilie 2015, interpretat prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016 (Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016), coroborat cu art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată prin Legea nr. 38/2016, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2015); ... – art. 3^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), introdus prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016); ... – art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016), care a introdus la art. 3^1 alin. (1^1) și (1^3) și a adus lămuriri cu privire la sintagma „fiecare funcție“ prevăzută la alineatul (1) , de unde rezultă că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se stabilește la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor instituțiilor aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite; ... – art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 - în anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015; ... – art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016) - în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016; ... – art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017) - în perioada 1 martie-31 decembrie 2017 se menține în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară); ... – art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), care menține, pentru perioada iulie 2017-decembrie 2017, nivelul de salarizare cuvenit pentru luna iunie 2017; ... – art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care menține, începând cu data de 1 ianuarie 2018, nivelul preluat anterior aferent lunii decembrie 2017 (indexat cu 25%). ... ... 15. În același sens, al obligației de aplicare a nivelului maxim de salarizare, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor salariale acordate prin hotărâri judecătorești, au reținut și Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 23 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27 octombrie 2015 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragrafele 55-58 (Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015), nr. 11 din 8 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 31 octombrie 2012 - Completul competent să judece recursul în interesul legii (Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012), nr. 32 din 19 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 9 februarie 2016 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015). Nu în ultimul rând, a evocat Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.“ ... 16. Valorificând așadar dispozițiile legale și soluțiile jurisprudențiale cuprinse în deciziile obligatorii în sensul garanțiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale (Convenția), care impun respectarea întocmai și necondiționat a hotărârilor judecătorești definitive, tribunalul a hotărât că nivelul maxim de salarizare este: – cel statuat prin hotărâri judecătorești, referitoare la valoarea de referință sectorială aferentă familiei ocupaționale „Justiție“; ... – cel aferent nivelului drepturilor salariale cuvenite în plată, iar nu cel privind încadrările salariale teoretice prevăzute prin legile-cadru de salarizare, a căror aplicare efectivă a fost și este suspendată sau eșalonată, neafectând perioada în litigiu; ... – cel cuvenit de drept în plată, deci indiferent dacă, în fapt, respectivele hotărâri judecătorești au fost sau nu puse în plată. ... ... 17. În caz contrar, astfel cum s-a statuat și prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, s-ar crea premisele încălcării principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece persoane aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să li se fi recunoscut majorări salariale, ar avea indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cei cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare. ... 18. Tribunalul a apreciat că nu se poate ignora, la stabilirea și plata drepturilor salariale, nivelul maxim de salarizare statuat prin hotărârile judecătorești definitive care stabilesc un cuantum și componente determinate ale drepturilor salariale avute și cuvenite de drept. În același fel, problema de drept referitoare la nivelul maxim de salarizare cuvenit personalului din justiție începând cu data de 9 aprilie 2015, deci și pentru perioada în litigiu, a fost dezlegată în mod constant de Înalta Curte de Casație și Justiție, de exemplu, prin Decizia nr. 2.369 din 22 iunie 2017, pronunțată de secția de contencios administrativ și fiscal. ... 19. A concluzionat că hotărârea judecătorească invocată în acțiune face dovada nivelului maxim de salarizare cuprinzând majorările prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 13/2008 și că nu există niciun argument legal care să justifice diferențele de salarizare litigioase. Salariile se stabilesc pe familii ocupaționale, categorii de funcții și pe niveluri de pregătire profesională, iar nu în considerarea unor persoane privite ut singuli și care sunt, în mod întâmplător, contemporane edictării unui act normativ. ... 20. Reținând și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea dispozițiilor art. 14 din Convenție și a Protocolului nr. 12 la Convenție, cu privire la interdicția discriminării în modalitatea aplicării unui tratament diferit unor persoane aflate în situații comparabile, fără ca acesta să se bazeze pe o justificare obiectivă și rezonabilă, a conchis că pârâtul trebuie să ia în considerare majorarea cuprinsă în Ordonanța Guvernului nr. 13/2008, recunoscută prin hotărâre judecătorească, la calculul și la plata nivelului maxim al indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași autorități publice. Acest nivel se aplică tuturor instanțelor, toate fiind în subordinea aceluiași ordonator de credite (ministrul justiției -ordonator principal), având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar [președinții tribunalelor și curților de apel fiind ordonatori terțiari, respectiv secundari, conform art. 44 alin. (1) și art. 131 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 304/2004)]. ... 21. În consecință, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată, obligând pârâtul și la plata actualizării cu indicele de inflație a sumelor acordate, precum și la plata dobânzii legale aferente acestor sume. ... 22. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 23. În cuprinsul motivelor de apel a făcut mai întâi considerații legate de sistemul de salarizare introdus de legiuitor începând cu data de 1 ianuarie 2010. ... 24. A susținut că, acordând valoarea de referință sectorială determinată prin majorările prevăzute de art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 3/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2006 (Ordonanța Guvernului nr. 3/2006), și Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 10/2007), prima instanță a ignorat Decizia nr. 25 din 14 noiembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 22 decembrie 2011 (Decizia nr. 25 din 14 noiembrie 2011), deciziile Curții Constituționale nr. 289 din 7 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, nr. 818-821 din 3 iulie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, din care rezultă că cel în drept să modifice sau să înlocuiască sistemul de salarizare existent este exclusiv legiuitorul, prin intermediul căruia statul își manifestă opțiunea cu privire la oportunitatea și intensitatea politicilor în domeniu. ... 25. A arătat că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015, nivelul maxim al indemnizațiilor de încadrare aflate în plată nu cuprindea și majorările salariale prevăzute de art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 3/2006 și art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007. Cât privește Ordonanța Guvernului nr. 13/2008, reclamantul solicită, cu referire la drepturi salariale recalculate începând cu data de 9 aprilie 2015, la nivelul ordonatorilor de credite din sistemul justiției, creșterea valorii de referință sectorială, aplicabilă însă, potrivit art. 2 din acest act normativ, doar personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, în cursul anului 2008. ... 26. A evocat, la rândul său, Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, însă în sensul în care, în aplicarea ei, ordonatorii de credite din sistemul justiției au procedat la recalcularea indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor la nivelul maxim stabilit pentru fiecare funcție, grad, gradație și vechime în funcție, dacă personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții, începând cu data de 9 aprilie 2015. ... 27. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis Ordinul nr. 897 din 22 mai 2018, prin care s-a dispus recalcularea drepturilor salariale ale procurorilor și personalului asimilat, prin raportare la o valoare de referință sectorială de 421,36 lei pentru perioada 9 aprilie 2015-30 noiembrie 2015, iar pentru perioadele 1 decembrie 2015-31 iulie 2016, 1 august 2016-30 septembrie 2016 și 1 octombrie 2016-31 decembrie 2017, prin raportare la o valoare de referință sectorială de 463,5 lei. Aceasta reprezintă o majorare a valorii de referință sectorială cu 44,3% în perioada 9 aprilie 2015 - 30 noiembrie 2015 (prin creșterea de la 291,98 lei la 421,36 lei), cu 44,3% în perioada 1 decembrie 2015-31 iulie 2016 (prin creșterea de la 321,18 lei la 463,5 lei), cu 21,4% în perioada 1 august 2016-30 septembrie 2016 (de la 381,82 lei la 463,5 lei) și cu 4% în perioada 1 octombrie 2016-31 decembrie 2017 (prin creșterea de la 445,5 lei la 463,5 lei). ... 28. La emiterea actului administrativ s-au avut în vedere considerentele cuprinse în Sentința civilă nr. 1.961 din 10 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.721/120/2017, rămasă definitivă, care a reținut că, în măsura în care, ca efect al aplicării Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Legea-cadru nr. 330/2009) și/sau Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010), în cazul unei autorități sau instituții publice, doi angajați care își desfășoară activitatea în aceleași condiții au ajuns să fie salarizați în mod diferit; acela care beneficiază de un cuantum al salariului de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivelul maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație va fi salarizat la nivelul maxim, ca efect al art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 71/2015. ... 29. Față de aceste motive, a solicitat admiterea apelului și, în baza art. 480 alin. (2) din Codul de procedură civilă, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată. ... 30. La termenul de judecată din 18 septembrie 2020, din oficiu, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a ridicat problema admisibilității și necesității sesizării instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri care să dea rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: interpretarea Deciziei nr. 36 din 4 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept, în sensul de a ști dacă instituie precedentul judiciar ca izvor de drept în materia salarizării personalului din justiție. ... 31. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2020 sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...