Decizia ÎCCJ nr. 9/2021 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea 17. Instanța de trimitere a considerat că sunt întrunite condițiile legale de admisibilitate a sesizării, arătând că: – sesizarea a fost pusă în discuție din oficiu, în cursul unei cauze aflate în stare de judecată, pe rolul Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; ... – Curtea de Apel Pitești este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, față de dispozițiile art. 10 alin. (2) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca instanță de recurs; ... – soluționarea pe fond a cauzei depinde de dezlegarea chestiunii de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept este nouă și nu rezultă că face obiectul unei proceduri de recurs în interesul legii sau de pronunțare a unei hotărâri prealabile, în curs de soluționare sau finalizate, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data de 22.10.2020; dispoziția legală supusă interpretării este relativ recentă, fiind intrată în vigoare la 16.05.2019, iar examenul jurisprudențial efectuat de instanța de trimitere a relevat că pe rolul tribunalelor, ca instanțe de fond, se află ori s-au aflat cauze în care se pune în discuție aceeași chestiune de drept ca și în cea de față (dosarele nr. 3.424/90/2019, 3.425/90/2019, 3.426/90/2019, soluționate de Tribunalul Vâlcea în primă instanță, Dosarul nr. 3.588/3/2020 al Tribunalului București), însă hotărârile pronunțate în aceste cauze (care au dat interpretări diferite problemei de drept, unele dintre acestea fiind de respingere a acțiunii, iar cel din urmă de admitere) nu sunt definitive. Singura hotărâre definitivă, identificată de completul care a formulat sesizarea, în care s-a pus problema aplicării în timp a art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995, după intrarea în vigoare a Legii nr. 101/2019, pentru subofițerii trecuți în corpul ofițerilor înainte de această dată, este Sentința nr. 1.321/CA/18.12.2019 pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. 3.220/62/2019, definitivă prin Decizia nr. 413/R/16.07.2020 a Curții de Apel Brașov. Prin această hotărâre, acțiunea reclamantului a fost admisă, cu motivarea că art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 se aplică, după intrarea în vigoare a Legii nr. 101/2019, și în cazul celor trecuți în corpul ofițerilor înainte de această dată. Fiind vorba de o singură hotărâre definitivă, rezultă că nu s-a cristalizat o jurisprudență în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare în scopul preîntâmpinării unor interpretări neunitare; ... – de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995, introdus prin Legea nr. 101/2019, depinde soluționarea pe fond a recursului, întrucât prima instanță a fost învestită cu o cerere prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la acordarea gradului militar corespunzător vechimii în structurile MAI, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 101/2019, beneficiu prevăzut prin dispoziția legală menționată; ... – problema de drept pusă în discuție este una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, ținând de aplicarea în timp a legii, în lipsa unor dispoziții tranzitorii care să clarifice aceste aspecte. ... ... 18. Instanța de trimitere a apreciat că nu se pune problema aplicării dispoziției legale cuprinse în art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 pentru perioada de dinainte de intrarea sa în vigoare, fiind evident că principiul neretroactivității legii civile ar împiedica o atare aplicare, ci se pune în discuție aplicarea normei introduse de Legea nr. 101/2019 pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a legii (16.05.2019). Or, chiar și pentru această perioadă, ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 101/2019, se impune a se lămuri dacă valorificarea vechimii în condițiile art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995, deci cu luarea în considerare a vechimii în structurile MAI, este posibilă doar cu ocazia trecerii în corpul ofițerilor a persoanelor prevăzute de art. 36 alin. 1 lit. e) și h) din lege - caz în care aplicarea ratione temporis a normei se face în raport cu data la care are loc această trecere - sau dacă această valorificare a vechimii este posibilă începând cu o dată ulterioară intrării în vigoare a legii și pentru persoanele prevăzute de art. 36 alin. 1 lit. e) și h) din lege, care au trecut în corpul ofițerilor anterior acestui moment. ... 19. În ceea ce privește fondul chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, completul de judecată care a formulat sesizarea a arătat că problema de drept invocată vizează modalitatea de aplicare în timp a normei pe care Legea nr. 101/2019 a introdus-o în ceea ce privește acordarea gradelor militare; dificultatea dezlegării provine din faptul că Legea nr. 101/2019 nu conține dispoziții tranzitorii în această privință, precum și din faptul că solicitarea reclamantului este formulată ulterior intrării în vigoare a acestei legi și vizează aplicarea sa pe viitor, iar nu pentru o perioadă anterioară. ... 20. S-a susținut că o primă interpretare posibilă a dispozițiilor art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995, introduse prin Legea nr. 101/2019, ar putea fi în sensul că aplicarea ei se face în raport cu momentul trecerii în corpul ofițerilor; trecerea în corpul ofițerilor este faptul juridic care generează acordarea gradului militar, astfel că, și pe viitor, la acordarea gradelor, se va ține seama de forma legii în vigoare la data trecerii în corpul ofițerilor. În sprijinul acestei interpretări sunt dispozițiile art. 6 alin. (2) din Codul civil, acordarea gradului fiind considerat un efect al trecerii în corpul ofițerilor. În acest sens, art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 face trimitere la art. 36 din aceeași lege, care prevede modalitățile de recrutare a ofițerilor în activitate, între acestea figurând, la alin. 1 lit. e) și h) din lege, și subofițerii în activitate, care pot trece în anumite condiții în corpul ofițerilor. Prin trimiterea efectuată se poate considera că acordarea gradului are loc la momentul dobândirii calității de ofițer, în condițiile prevăzute de legea în vigoare la acel moment, fiind, astfel, un efect al unei situații juridice trecute, fără posibilitatea de a beneficia ulterior de dispozițiile legii care prevăd un alt criteriu de acordare a gradului (cum este vechimea în structurile MAI). ... 21. În această opinie, principiul neretroactivității legii noi împiedică aplicarea, chiar și pe viitor, a noii reglementări pentru foștii subofițeri, trecuți în corpul ofițerilor înainte de intrarea în vigoare a acesteia. ... 22. Într-o altă interpretare, acordarea gradului nu este în mod necesar un efect al trecerii în corpul ofițerilor, decât dacă are loc în acel moment; acordarea gradului poate avea loc însă și independent de aceasta; astfel, solicitarea ulterioară de acordare a gradului în funcție de dispoziția nou-introdusă în lege, respinsă de pârâtă, reprezintă un act administrativ asimilat (refuz nejustificat de soluționare a cererii), de sine stătător, iar nu un efect al trecerii în corpul ofițerilor, iar legalitatea acestui refuz este verificată în raport cu legea în vigoare la data la care se solicită acordarea gradului. ... 23. Așadar, dezlegarea problemei de drept depinde de calificarea cererii de a beneficia de acordarea gradului corespunzător vechimii ca fiind fie un efect juridic al trecerii în corpul ofițerilor, fie o situație juridică nouă, distinctă de aceasta; dificultatea de interpretare provine din aceea că art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 este o normă care trimite la art. 36 alin. 1 lit. e) și h) din aceeași lege, punându-se problema dacă trimiterea vizează exclusiv momentul ori și modalitatea accederii în profesie. ... 24. În opinia instanței de trimitere, ar trebui făcută distincția între acordarea gradului prin ordinul prin care subofițerul a fost trecut în corpul ofițerilor, care reprezintă, într-adevăr, un efect al acelei treceri și reprezintă facta praeterita față de legea nouă, și o cerere ulterioară, prin care ofițerul, provenit din rândul persoanelor arătate de art. 36 alin. 1 lit. e) și h) din Legea nr. 80/1995, solicită acordarea gradului în conformitate cu dispozițiile legale nou-introduse, prin valorificarea întregii vechimi în structurile MAI. ... 25. În prima situație, legea aplicabilă este cea aflată în vigoare la data trecerii în corpul ofițerilor, gradul dobândindu-se în conformitate cu aceasta. În schimb, dacă, după intrarea în vigoare a noii reglementări, ofițerul formulează, în baza acesteia, o cerere de acordare, pe viitor, a gradului conform criteriului nou-introdus în lege, aceasta ar trebui soluționată în raport cu legea aflată în vigoare la data la care se solicită acordarea gradului, fiind vorba de o situație juridică distinctă, nouă, constituită după intrarea în vigoare a noii reglementări (facta pendentia); în acest fel se dă eficiență principiului aplicării imediate a legii noi, consacrat de art. 6 alin. (5) din Codul civil. ... 26. De aceea, consideră instanța de trimitere, este preferabilă interpretarea conform căreia, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 101/2019, acordarea gradului, pentru persoanele prevăzute de art. 36 alin. 1 lit. e) și h) din Legea nr. 80/1995, este guvernată de legea în vigoare la data la care se solicită acordarea gradului, fără a prezenta relevanță momentul la care persoanele respective au trecut în corpul ofițerilor, câtă vreme nu se solicită aplicarea legii noi pentru o perioadă anterioară intrării ei în vigoare, ci pentru viitor. ... 27. Acest punct de vedere pornește de la premisa că trimiterea la art. 36 alin. 1 lit. e) și h) , pe care art. 52 alin. 4 o conține, vizează modalitatea accederii în profesie; câtă vreme reclamantul, ofițer, provine din persoanele enumerate de aceste texte, rezultă că se găsește în ipoteza de aplicare a textului, fără a prezenta relevanță momentul accederii în profesie. ... 28. Instanța de trimitere consideră că interpretarea contrară ar da naștere unei situații de discriminare între subofițerii trecuți în corpul ofițerilor, aflați în situații similare de vechime, în funcție de data la care a avut loc accederea în funcție, fără a exista o normă expresă care să denote că aceasta ar fi fost intenția legiuitorului, pentru a ridica o problemă de constituționalitate. Totodată, în această interpretare s-ar restrânge sfera beneficiarilor dreptului de a beneficia de valorificarea întregii vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne la acei subofițeri care au trecut în corpul ofițerilor după data intrării în vigoare a legii, fără a exista o condiționare legală expresă în acest sens, câtă vreme, prin ipoteză, este îndeplinită cerința ca ofițerul să provină din rândul persoanelor prevăzute de art. 36 alin. 1 lit. e) și h) din Legea nr. 80/1995; or, cazurile în care se restrânge exercițiul unui drept ar trebui să fie expres și limitativ prevăzute de lege, așa cum dispune art. 10 din Codul civil, iar nu adăugate pe cale de interpretare. ... ...