Decizia ÎCCJ nr. 20/2020 (RIL)Punctul IV

IV. Examenul jurisprudențial 16. Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, verificând documentația înaintată de curțile de apel din țară la solicitarea președintelui Secției civile a Curții de Apel Brașov, a constatat că există practică neunitară în ceea ce privește chestiunea de drept supusă analizei, fapt ce justifică aplicarea dispozițiilor art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. ... 17. Potrivit actului de sesizare, într-o primă orientare, minoritară, s-a apreciat că în calea de atac a apelului nu pot fi solicitate în compensare alte bunuri decât cele cu care a fost sesizată prima instanță, unei atare solicitări opunându-i-se efectul devolutiv al apelului prevăzut de art. 478 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care interzice schimbarea obiectului cererii de chemare în judecată și formularea de pretenții noi în apel. ... 18. Argumentele care stau la baza acestei opinii jurisprudențiale sunt: A. Calea de atac a apelului, prin efectul său devolutiv, implică verificarea de către instanța de control ierarhic a stabilirii situației de fapt și a aplicării legii de către prima instanță, în limitele în care s-a produs învestirea acesteia, în concordanță cu dispozițiile art. 479 alin. (1) și ale art. 478 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... B. Potrivit considerentelor nr. 54 și 64 expuse în Decizia nr. 12 din 14 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 6 iulie 2018 (Decizia nr. 12 din 14 mai 2018), indicarea bunurilor disponibile se circumscrie obiectului cererii de chemare în judecată, sens în care se prevede că: „(54) (...) învestită cu cererea prin care persoana îndreptățită pretinde că există bunuri care pot fi acordate în compensare, instanța trebuie să procedeze la verificarea pe fond a unei astfel de pretenții și, pe baza probatoriului administrat, să stabilească temeinicia cererii (…); (64) În același sens, a declanșa o procedură judiciară doar pentru a constata că o unitate deținătoare, în mod discreționar sau din neglijență, nu întocmește sau nu actualizează lista bunurilor ce pot fi acordate în compensare, fără a da posibilitatea părții interesate de a face dovada existenței unor bunuri disponibile, a stabilirii, pe baza probelor, a situației juridice actuale a bunurilor pretinse, ar echivala doar cu iluzia exercițiului unui drept fundamental și cu lăsarea lui fără substanță, precum și cu negarea plenitudinii de jurisdicție a instanței de judecată învestite cu o cerere prin intermediul căreia persoana îndreptățită pretinde că există bunuri ce pot fi acordate în compensare.“ ... C. Indicarea altor bunuri în apel nu reprezintă o explicitare a pretențiilor adresate primei instanțe, ci reprezintă în realitate o cerere nouă, prin care sunt indicate în mod expres alte bunuri pe care partea le solicită în compensare și cu privire la care este necesar să se administreze un probatoriu distinct față de cel administrat în fața primei instanțe; în caz contrar, apelul și-ar pierde caracterul său reformator, iar obiectul cercetării instanței de apel nu l-ar mai reprezenta legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, ci ar viza alte aspecte care nu au format obiectul cercetării primei instanțe, fiind încălcate dispozițiile art. 479 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... D. Obiectul cererii de chemare în judecată nu poate fi unul generic, reprezentat de acordarea bunurilor în compensare, instanța trebuind sesizată în vederea exercitării funcției jurisdicționale cu un obiect concret reprezentat de caracterul disponibil al unui bun individual determinat oferit de entitatea deținătoare și acceptat de persoana îndreptățită ori identificat ca atare de reclamant, bun supus unei evaluări în vederea stabilirii unei echivalențe valorice. ... ... 19. Autorul sesizării a arătat că în sensul acestei opinii a fost pronunțată Decizia civilă nr. 1.821/Ap din 8 decembrie 2016 a Curții de Apel Brașov - Secția civilă. ... 20. Într-o a doua orientare jurisprudențială, majoritară, s-a apreciat că și în faza procesuală a apelului pot fi indicate bunuri care să poată forma obiectul compensării, chiar dacă ele nu au fost indicate în fața primei instanțe. ... 21. În motivarea acestei opinii s-au reținut, în esență, următoarele: A. Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie măsurile reparatorii prin acordarea de bunuri în compensare, iar indicarea unor noi bunuri nu schimbă acest obiect, o astfel de precizare putând fi depusă în fața primei instanțe până la închiderea dezbaterilor în condițiile art. 204 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... B. Efectul devolutiv al apelului permite indicarea unor noi bunuri, solicitate în compensare, prin cererea de apel, dar și prin alte cereri, ulterioare acesteia. ... C. Obiectul acțiunii îl constituie acordarea de bunuri în compensare, iar faptul că au fost indicate noi bunuri în cererea de apel constituie un aspect care ține de probațiune, fiind, eventual, o probă nouă în apel. ... ... 22. Potrivit actului de sesizare, în sensul acestei opinii au fost pronunțate următoarele hotărâri: Decizia civilă nr. 199/Ap din 19 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, Decizia civilă nr. 271/A din 10 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția I civilă, Sentința civilă nr. 225/F din 25 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția civilă, aflată în apel la Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă, precum și deciziile civile nr. 118 din 23 octombrie 2019 și nr. 102 din 25 septembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă. ... 23. La solicitarea președintelui Secției civile a Curții de Apel Brașov, instanțele care nu au identificat hotărâri judecătorești pronunțate în această chestiune de drept au transmis opinii asupra problemei de drept aflate în discuție, opinii ce fac obiectul a două orientări diferite. ... 24. În concluzie, titularul sesizării a constatat că există practică neunitară cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 204 alin. (1) și art. 478 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, în situația în care, ulterior primului termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, persoana îndreptățită solicită, în temeiul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 și art. 22^1 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013, să îi fie atribuite în compensare alte bunuri decât cele cuprinse în cererea de chemare în judecată; de asemenea, există practică neunitară și în situația în care asemenea bunuri, cu care prima instanță nu a fost învestită, sunt indicate direct în apel. ... 25. Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a apreciat că, deși nu au fost transmise hotărâri judecătorești într-un număr semnificativ, s-a conturat o practică neunitară privind această problemă de drept, care necesită dezlegare printr-un recurs în interesul legii, cu atât mai mult cu cât la nivelul instanțelor de fond și apel s-a identificat un punct de vedere diferit de abordare, care poate fi concretizat în practică neunitară la momentul în care curțile de apel vor fi sesizate cu cereri de acest gen în faza apelului. S-a arătat că, în contextul restrângerii sferei bunurilor libere care ar putea fi acordate în compensare, legalitatea schimbării în faza apelului a bunului solicitat inițial devine o veritabilă problemă de drept, cu impact asupra practicii judiciare. ... 26. S-a menționat că în cadrul Curții de Apel Brașov - Secția civilă au fost exprimate ambele opinii menționate, conform hotărârilor judecătorești atașate, existând o practică judiciară neunitară cu privire la această chestiune de drept. ... 27. Din verificarea site-ului Înaltei Curți de Casație și Justiție a rezultat că această chestiune nu a fost dezlegată anterior de către instanța supremă prin mecanismul instituit de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar la momentul sesizării nu era înregistrată o cerere de recurs în interesul legii sau o cauză privind dezlegarea unor chestiuni de drept având acest obiect. ... ...