Decizia ÎCCJ nr. 21/2020 (HP)Punctul II

II. Jurisprudența națională relevantă în materie Într-o primă opinie, au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești pronunțate în cauze în care s-a statuat lipsa de competență a Direcției Generale Anticorupție în a efectua acte de cercetare penală privind faptele de corupție, inclusiv în ipoteza delegării prin ordonanța procurorului, în cauze în care inculpații nu au calitatea de personal al Ministerului Afacerilor Interne: Încheierea nr. 779 din 7.10.2014, pronunțată de Curtea de Apel București, Încheierea din data de 27.11.2019, pronunțată de Tribunalul Timiș, în Dosarul nr. 4.253/30/2019/a1, Încheierea nr. 13/2018 din 14.02.2018, pronunțată de Tribunalul Mureș, în Dosarul nr. 1.811/102/2017/a1, Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. 9.014/95/2014*. În sprijinul acestei opinii este și minuta întâlnirii procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (București, 9-10 martie 2020) sub patronajul Institutului Național al Magistraturii, care a conchis, cu majoritate, că Direcția Generală Anticorupție este o structură specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, având astfel competența de a desfășura acte de cercetare penală numai în ceea ce privește o anumită categorie de fapte, săvârșite exclusiv de persoane încadrate în cadrul aparatului acestui minister. Într-o altă opinie s-a considerat că Direcția Generală Anticorupție este competentă să efectueze acte de cercetare penală în ipoteza delegării prin ordonanța procurorului, independent de calitatea de personal al Ministerului Afacerilor Interne. Mai mult, în cadrul acestei orientări, unele instanțe au apreciat că lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție sunt competenți să efectueze cercetări cu privire la săvârșirea oricărei infracțiuni, prin ordonanța de delegare a procurorului, actele de urmărire penală întocmite de aceștia fiind efectuate în numele procurorului care a dat dispoziția scrisă care păstrează competența de a efectua urmărirea penală în cauză și care nu a fost transferată ofițerului de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție. În susținerea acestei opinii s-a identificat practică doctrinară, și anume Încheierea penală nr. 73/CP/19.05.2017, pronunțată de Tribunalul Mureș, în Dosarul nr. 500/102/2017/a1, definitivă prin Încheierea penală nr. 46/C/CP/22.06.2017 a judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Târgu Mureș, Încheierea nr. 66/2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Iași, în Dosarul nr. 23/99/2019/a1, Încheierea nr. 152 din data de 20.12.2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în Dosarul nr. 4.253/30/2019/a1. ...