Decizia ÎCCJ nr. 39/2020 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al părților 42. Intimatul-reclamant a susținut că realitățile sociale și economice au determinat o interpretare neunitară a dispozițiilor legale care prevăd termenul de prescripție extinctivă în interiorul căruia se pot recupera debitele pentru beneficiile de asistență socială și, implicit, o jurisprudență neunitară, susținând că recent s-au conturat două orientări, după cum urmează: ... 43. Într-o primă opinie, instanțele de judecată au pronunțat soluții în sensul că păgubitul nu se poate prevala de un alt moment de începere a curgerii termenului de prescripție decât acela al acordării către beneficiar a ajutorului lunar pentru încălzirea locuinței, având în vedere că, până la acel moment al acordării, care este ulterior formulării și analizării cererii de acordare a ajutorului, el ar fi trebuit să cunoască situația solicitantului, în concret faptul că acesta ar fi deținut depozite bancare mai mari de 3.000 lei, situație de fapt pentru stabilirea căreia nu era necesară intervenția unei decizii a Camerei de Conturi, care a descoperit o situație ce putea fi identificată și de păgubit prin minime diligențe. ... 44. Astfel, termenul de prescripție de 3 ani a început să curgă distinct pentru fiecare lună din perioada de referință în care beneficiarul a primit ajutor pentru încălzirea locuinței. ... 45. Într-o a doua orientare, instanțele au pronunțat soluții în sensul că păgubitul a luat cunoștință de pagubă și de cel care răspunde de ea, respectiv a început să curgă termenul de prescripție odată cu înregistrarea la sediul său a unei adrese răspuns la solicitarea păgubitului, prin care serviciul public de impozite și taxe locale a calculat/stabilit întinderea prejudiciului constatat de Curtea de Conturi constând în acordarea ajutorului de încălzire a locuinței. ... 46. Reclamantul a apreciat prima opinie jurisprudențială ca fiind cea conformă prevederilor legale incidente, relevante fiind și prevederile art. 30 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2011, care statuează că, în cazul în care în urma anchetelor sociale efectuate la solicitarea agențiilor teritoriale în condițiile art. 14 alin. (6) se constată că la completarea cererii și declarației pe propria răspundere privind componența familiei și veniturile acesteia, familia sau persoana singură beneficiară de ajutor pentru încălzirea locuinței nu a declarat corect numărul membrilor de familie, veniturile ori bunurile deținute, dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței încetează începând cu luna următoare, iar sumele plătite necuvenit cu acest titlu se recuperează în condițiile legii, prin dispoziție a primarului, care constituie titlu executoriu. ... 47. Actul normativ care reglementează cadrul legal în care se pot recupera aceste sume este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2014, potrivit căreia ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă doar după verificarea îndeplinirii condițiilor legale de eligibilitate, obligație care subzistă și ulterior, având în vedere că solicitantul va fi verificat în acest sens prin efectuarea de anchete sociale. ... 48. Păgubitul, fiind o instituție publică bugetară, are prevăzute în organigrama de funcționare servicii specializate de control financiar și de audit intern care pot și trebuie să depisteze producerea eventualelor pagube în modul de gestionare a resurselor instituției, constatarea acestora putânduse face în multiple moduri legale, și nu doar prin actul de control al Curții de Conturi. ... 49. Conform art. 23 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, controlul financiar preventiv și auditul intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și sunt exercitate conform reglementărilor în domeniu, iar conform art. 24 alin. (1) , angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana responsabilă cu efectuarea plății. ... 50. Astfel, instituția publică nu poate sta în pasivitate așteptând doar controlul Curții de Conturi, având în vedere că are obligații proprii de control a legitimității plăților efectuate, sens în care trebuie să depună toate diligențele pentru depistarea existenței unor eventuale pagube cauzate de beneficiarii sumelor plătite, o interpretare contrară reprezentând o încălcare a prevederilor art. 2.528 alin. (1) din Codul civil potrivit căruia prescripția curge de la data când păgubitul „a cunoscut“ paguba și pe cel care răspunde de ea, dar această prevedere trebuie corelată cu prevederea aceluiași text legal care instituie incidența alternativă a momentului obiectiv în care păgubitul „trebuia să cunoască“„ același lucru, nefiind suficient să nu-l fi cunoscut și să se raporteze la orice alt eveniment viitor pe care-l va genera atunci când va considera de cuviință (emiterea unei adrese către serviciul de impozite și taxe locale în vederea calculării prejudiciului după aproximativ 4 ani de la prima plată și după 6 luni de la constatarea Curții de Conturi). ... 51. În concluzie, legea nu protejează neștiința culpabilă a păgubitului, ci doar cazurile de imposibilitate obiectivă de cunoaștere, a căror incidență este cel puțin greu de susținut în cazul nelegalității unor plăți, în legătură cu care păgubitul are atribuții de control și putere decizională. ... 52. Mai mult, păgubitul are calitatea de ordonator de credite, sens în care trebuie să știe încă din momentul aprobării și efectuării plății, fie și numai pentru a respecta reglementările contabile, cât și cui a plătit, precum și în ce temei. ... 53. Recurentul pârât nu a exprimat un punct de vedere cu privire la solicitarea de sesizare a instanței supreme. ... ...