Decizia ÎCCJ nr. 12/2020 (HP)Punctul IV
Punctul IV
IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate:
Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție curțile de apel Alba Iulia, Bacău, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara care, după caz, au făcut referire și la punctele de vedere ale unora dintre instanțele arondate.
S-au conturat următoarele opinii cu privire la problema de drept sesizată:
Într-o primă opinie (majoritară), s-a apreciat că dacă un act de procedură, care trebuie făcut într-un anumit termen, este trimis prin e-mail sau fax în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.
În acest sens, au opinat secțiile penale ale curților de apel Alba Iulia, Bacău, Pitești, Oradea, Galați și Suceava, o parte a judecătorilor Curții de Apel București - Secția a II-a penală, ale tribunalelor Bihor, Vrancea, Brăila, Constanța, Bistrița-Năsăud, Cluj, București, Călărași, Teleorman, Sibiu, Neamț, Bacău, Iași, Vaslui, Dolj, Caraș-Severin și Timiș, ale judecătoriilor Călărași, Oltenița, Oradea, Medgidia, Babadag, Măcin, Huedin, Sighetu Marmației, Șimleu Silvaniei, Lehliu-Gară, Zimnicea, Onești, Huși, Vaslui, Caracal, Vălenii de Munte și Oravița.
În susținerea acestei opinii s-au invocat următoarele argumente:
Normele procesual penale acceptă depunerea actelor procedurale prin fax sau poștă electronică, în conformitate cu prevederile art. 264 raportat la art. 257 alin. (5) din Codul de procedură penală, iar dispozițiile art. 270 din Codul de procedură penală conțin o enumerare exemplificativă, iar nu limitativă a cazurilor în care actul se consideră făcut în termen. Mai mult, aceste dispoziții vizează situația în care actul este transmis unei alte autorități (penitenciar, poștă, unitate militară), în timp ce în cazul e-mailului sau faxului, acesta este trimis direct instanței.
Deopotrivă s-a apreciat că, atât timp cât un act de procedură, în speță cererea de apel, a fost trimis în interiorul termenului de declarare a căii de atac prin intermediul poștei electronice, înregistrarea ulterioară la instanță, după expirarea termenului, nu poate fi imputată părții, fiind un element independent de voința acesteia, și nu poate atrage sancțiunea decăderii, având în vedere că dovada datei trimiterii actului este reprezentată de data și ora recepționării lucrării, astfel cum aceasta este menționată de aparatul fax sau în cuprinsul cutiei de poștă electronică, informații ce pot fi verificate de organul judiciar.
Într-o a doua opinie, s-a considerat că, în interpretarea dispozițiilor art. 269 și art. 270 din Codul de procedură penală, dacă actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen este trimis, prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen doar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar înainte de expirarea termenului.
În acest sens au opinat curțile de apel București - Secția I penală, Iași, Târgu Mureș și Timișoara, o parte a judecătorilor de la Curtea de Apel Galați, tribunalele Ilfov, Gorj, Prahova și Arad și judecătoriile Bistrița, Baia Mare, Buftea, Bolintin-Vale, Alexandria, Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Videle, Iași, Pașcani și Caransebeș.
În argumentarea acestei opinii s-au arătat următoarele:
Cererile trimise prin poșta electronică sau prin fax nu pot cădea sub incidența dispozițiilor prevăzute de art. 270 alin. (1) din Codul de procedură penală, având în vedere că acestea, în mod expres, prevăd că numai înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului; or, în cazul actelor de procedură transmise pe fax sau poștă electronică, nu există o prevedere similară și nu poate opera, în acest caz, o extindere pe cale de interpretare.
Ceea ce produce consecințe juridice cu privire la depunerea în termen a unui act de procedură este data înregistrării înscrisului la instanță, care trebuie efectuată în interiorul termenului procedural, iar nu data trimiterii actului prin poșta electronică sau prin fax. Trimiterea actelor de procedură prin fax sau poștă electronică este asimilată depunerii personale la instanță, și nu trimiterii efectuate prin oficiul poștal, serviciul de curierat sau prin alt serviciu specializat de comunicare.
De asemenea, în susținerea acestor argumente au fost invocate Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, și Decizia nr. 34 din 15 mai 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (privind dezlegarea modului de interpretare a dispozițiilor art. 182 și art. 183 din Codul de procedură civilă), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 11 octombrie 2017.
S-a apreciat că distincțiile cuprinse în considerentele deciziilor anterior menționate, deși se referă la dispozițiile cuprinse în Codul de procedură civilă, sunt aplicabile și în materie penală, față de conținutul similar al dispozițiilor art. 269 și art. 270 din Codul de procedură penală.
Într-o a treia opinie, s-a menționat că, dacă un act de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen este trimis prin e-mail sau fax în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, acesta este socotit a fi făcut în termen numai dacă ora primirii documentului în căsuța poștală electronică sau în unitatea de fax se situează în interiorul programului de lucru al instanței, stabilit conform prevederilor art. 88 alin. (7) și art. 89 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești din 17 decembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015.
Această opinie a fost exprimată de Tribunalul Ialomița și instanțele arondate acestuia, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Reșița și de o parte a judecătorilor din cadrul Tribunalului Cluj. ...
Sursa oficială ↗