Decizia ÎCCJ nr. 8/2020 (HP)Punctul VI

VI. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în această materie, au fost conturate mai multe opinii, după cum urmează: A. Într-o primă opinie s-a apreciat că, în cazul săvârșirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, se vor aplica doar regulile concursului de infracțiuni, primul termen al pluralității intermediare urmând a fi tratat ca un termen al concursului de infracțiuni, contopirea făcându-se cu toate pedepsele, conform art. 39 din Codul penal. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că dispozițiile art. 44 alin. (2) din Codul penal fac trimitere la regulile concursului de infracțiuni, fără a opera vreo distincție. Aplicarea altor reguli ar conduce la reținerea unui spor multiplu (spor la spor). În fine, s-a arătat că, dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze o altă modalitate de contopire a pedepselor în cazul pluralității intermediare, ar fi prevăzut-o în mod expres, astfel cum este prevăzut în cazul recidivei postcondamnatorii. În acest sens s-au pronunțat următoarele instanțe: Curtea de Apel București, Tribunalul București, Judecătoria Lehliu-Gară, Tribunalul Giurgiu și instanțele arondate, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Bacău, Judecătoria Moinești, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Năsăud, Tribunalul Cluj și instanțele arondate, Tribunalul Maramureș, Judecătoria Vișeu de Sus, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Alba Iulia și Curtea de Apel Timișoara. ... B. În a doua opinie s-a apreciat că se va da mai întâi eficiență concursului de infracțiuni și apoi sancționării pluralității intermediare. Aceasta presupune contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente și apoi contopirea pedepsei rezultate cu pedeapsa anterioară, conform dispozițiilor art. 43 alin. (2) din Codul penal. S-a avut în vedere interpretarea teleologică a dispozițiilor ce reglementează pluralitatea intermediară, în sensul că o persoană care a comis o infracțiune în stare de pluralitate intermediară prezintă un pericol social mai mare decât cel care a comis mai multe infracțiuni în concurs, dar mai redus decât cel care a comis infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie. Contopirea tuturor pedepselor nu ar mai permite realizarea unei distincții între concursul de infracțiuni și pluralitatea intermediară, iar contopirea fiecărei pedepse ce constituie al doilea termen al pluralității intermediare, urmată de contopirea pedepselor rezultante parțiale ar fi excesivă și ar conduce la un tratament sancționator mai sever, nejustificat față de cel aplicat unei persoane care a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie. În acest sens s-au pronunțat următoarele instanțe: Curtea de Apel București, Tribunalul București, Tribunalul Călărași, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Brașov, Judecătoria Piatra-Neamț și Curtea de Apel Constanța. ... C. Într-o altă opinie s-a considerat că tratamentul sancționator trebuie aplicat în două etape: prima dată se vor aplica regulile concursului de infracțiuni între cele două pedepse aplicate pentru infracțiunile concurente, ce formează al doilea termen al pluralității intermediare, iar rezultanta astfel obținută va fi contopită, potrivit regulilor de la pluralitatea intermediară, cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea ce formează primul termen al pluralității intermediare. În acest sens s-au pronunțat următoarele instanțe: Tribunalul Ialomița și instanțele arondate, Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Brașov, Judecătoria Roman, Tribunalul Bacău, Judecătoria Onești, Judecătoria Baia Mare, Tribunalul Constanța, Tribunalul Tulcea și Curtea de Apel Oradea. ... ...