Decizia ÎCCJ nr. 7/2020 (RIL)Punctul V

V. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție În esență, prin punctul de vedere transmis s-a apreciat că soluția legală referitoare la tratamentul sancționator al unei pluralități intermediare având cel puțin un termen multiplu este reprezentată de valorificarea cronologică a formelor de pluralitate de infracțiuni existente în configurația acesteia. S-a menționat că dispozițiile art. 44 alin. (2) din Codul penal instituie aplicabilitatea prevederilor referitoare la concursul de infracțiuni, fără a face nicio distincție între ipoteza în care ambii termeni ai pluralității intermediare sunt reprezentați, fiecare, de o singură infracțiune și ipoteza în care unul sau ambii termeni ai acesteia sunt multiplii, deși, în această din urmă ipoteză, există o pluralitate intermediară cu caracter multiplu care subsumează și alte forme de pluralitate. Pe de altă parte, s-a precizat că pluralitatea intermediară se aseamănă cu recidiva postcondamnatorie prin faptul că noua infracțiune se comite după o condamnare definitivă pentru altă faptă, asemănare ce face ca pluralitatea intermediară să împrumute unele din condițiile de existență specifice acesteia. Având în vedere similitudinile (de fapt ori de drept), atât cu recidiva postcondamnatorie, cât și cu concursul de infracțiuni, precum și faptul că reprezintă ea însăși o formă a pluralității de infracțiuni, s-a concluzionat că se poate considera că pluralitatea intermediară este o cauză de agravare a pedepsei. În considerarea acestor argumente s-a apreciat că, în ipoteza unei pluralități intermediare cu cel puțin un termen multiplu, tratamentul sancționator presupune valorificarea fiecărei forme de pluralitate care intră în configurarea unei asemenea pluralități intermediare cu caracter multiplu. Ordinea de valorificare a acestor forme de pluralitate va fi una cronologică, dată de momentul în care aceasta se realizează. Astfel, în ipoteza în care numai primul termen al pluralității intermediare este multiplu, respectiv un concurs de infracțiuni, din punct de vedere cronologic, prima formă de pluralitate care se va configura va fi concursul dintre cele două sau mai multe infracțiuni care alcătuiesc primul termen; ulterior nașterii acestui concurs se va naște și pluralitatea intermediară configurată de al doilea termen (o unică infracțiune/pedeapsă). Valorificând criteriul cronologic în raport cu formele de pluralitate incidente, s-a apreciat că tratamentul sancționator va presupune contopirea, conform art. 39 din Codul penal, a pedepselor pentru infracțiunile concurente ce alcătuiesc primul termen într-o pedeapsă rezultantă care, conform art. 44 alin. (2) din Codul penal, se va contopi cu pedeapsa pentru infracțiunea unică care constituie al doilea termen al pluralității intermediare, pedeapsa rezultantă astfel aplicată reprezentând pedeapsa pentru pluralitatea intermediară, în configurația precizată. Aplicarea, în cadrul acestui mecanism, a două sporuri de pedeapsă este justificată de existența a două forme de pluralitate distincte. S-a menționat că, în ipoteza în care numai al doilea termen al pluralității intermediare este multiplu (concurs de infracțiuni), prin aplicarea criteriului cronologic, primele forme de pluralitate de infracțiuni care se nasc, succesiv, sunt pluralitățile intermediare dintre prima infracțiune pentru care există o condamnare definitivă și fiecare dintre infracțiunile săvârșite după această condamnare și care reprezintă al doilea termen multiplu al pluralității intermediare, în ansamblu. Ulterior acestor pluralități intermediare succesive se naște concursul între infracțiunile care constituie al doilea termen al pluralității intermediare. Valorificând, și în această ipoteză, criteriul cronologic în raport cu formele de pluralitate existente, s-a susținut că tratamentul sancționator va implica contopirea, conform art. 44 alin. (2) din Codul penal, a pedepsei pentru infracțiunea pentru care există o hotărâre definitivă cu fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infracțiunile ce constituie al doilea termen al pluralității intermediare, obținându-se tot atâtea pedepse rezultante câte infracțiuni configurează al doilea termen multiplu al pluralității intermediare (practic, va avea loc sancționarea prioritară a pluralității intermediare). Ulterior, pedepsele rezultante astfel obținute vor fi contopite, conform art. 39 din Codul penal, valorificându-se concursul în care se află infracțiunile care configurează al doilea termen multiplu al pluralității intermediare; pedeapsa rezultantă astfel obținută va reprezenta pedeapsa pentru pluralitatea intermediară, în ansamblu. S-a apreciat că, și în acest caz, sporurile aplicate sunt expresia pluralității de infracțiuni existente (tot atâtea pluralități intermediare, în raport cu infracțiunea pentru care există o condamnare definitivă, câte infracțiuni configurează al doilea termen al pluralității intermediare, în ansamblu, și, respectiv, un concurs de infracțiuni între infracțiunile celui de-al doilea termen). Pentru ipoteza ambilor termeni plurali (concurs) ai pluralității intermediare s-a indicat că prima formă de pluralitate de infracțiuni care se naște este concursul între infracțiunile ce alcătuiesc primul termen al pluralității intermediare, urmată de pluralitatea intermediară în care fiecare dintre infracțiunile ce alcătuiesc al doilea termen al pluralității intermediare se află în raport cu primul termen al acesteia și, în cele din urmă, concursul în care se află infracțiunile celui de-al doilea termen. În acest context de configurare particulară a pluralității intermediare, în ansamblu, tratamentul sancționator, potrivit aceluiași criteriu cronologic propus, s-a arătat că va consta în contopirea, conform art. 39 din Codul penal, a pedepsei aplicate pentru infracțiunile primului termen (și pentru care există hotărâri definitive), obținând o primă pedeapsă rezultantă. Cu această pedeapsă rezultantă vor fi contopite, conform art. 44 alin. (2) din Codul penal, fiecare dintre pedepsele stabilite pentru infracțiunile care configurează al doilea termen al pluralității intermediare, obținând tot atâtea pedepse rezultante câte infracțiuni sunt. În final, aceste din urmă pedepse rezultante vor fi contopite, conform art. 39 din Codul penal, în pedeapsa rezultantă finală, ca sancțiune a pluralității intermediare de ansamblu, sporurile aplicate fiind corespunzătoare formelor de pluralitate existente. ...