Decizia ÎCCJ nr. 8/2020 (RIL)Punctul VI

VI. Punctul de vedere teoretic exprimat de specialiștii din cadrul facultăților de drept și de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul instanței supreme 37. Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat facultăților de drept din principalele centre universitare naționale opinia științifică cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării; dintre acestea, au răspuns solicitării facultățile de drept din cadrul Universității „Al. I. Cuza“ din Iași și Universității de Vest din Timișoara. ... 38. Potrivit Departamentului de drept public din cadrul Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, din interpretarea gramaticală, logică și sistematică a dispozițiilor art. 1 alin. (1) , art. 2 alin. (1) lit. a) , r) și s) și art. 8 alin. (1^2) din Legea nr. 554/2004, rezultă că un organism social interesat - asociație poate invoca interesul legitim public, necondiționat de invocarea, în subsidiar, a unui interes legitim privat, dacă respectivul organism social interesat - asociație are prevăzut, în statut, ca scop, apărarea interesului public, iar actul administrativ contestat are legătură cu obiectul de activitate al organismului social. ... 39. În opinia specialiștilor din cadrul Facultății de drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, organismele sociale interesate pot avea legitimitate procesuală activă, în funcție de obiectul lor de activitate și de cauza acțiunii promovate, în oricare dintre cele două tipuri de acțiuni în contencios administrativ: atât în cele care au drept cauză lezarea unui interes legitim public, cât în cele fondate pe lezarea unui interes legitim privat, în care interesul legitim public poate fi invocat numai în subsidiar; aprecierea „in concreto“ a interesului ce stă la baza promovării acțiunii este de competența instanței învestite cu soluționarea cauzei care, în formarea raționamentului său juridic, va ține seama inclusiv de obiectul de activitate al reclamantei. ... 40. Se arată, de asemenea, că unele dintre organismele sociale pot promova acțiuni în contenciosul administrativ subiectiv, chiar în temeiul legii, menționându-se, cu titlul de exemplu, dispozițiile art. 28 alin. (2) și (3) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 62/2011), potrivit cărora sindicatele au calitate procesuală activă în acțiunile în contencios administrativ pentru obligarea unei instituții publice la acordarea unor drepturi salariale unor funcționari publici, persoane determinate, care au calitatea de membri de sindicat; totodată, organismele sociale pot promova acțiuni în contenciosul administrativ subiectiv și în cazul lezării unui interes legitim propriu, printr-un act administrativ ori printr-o omisiune de a acționa a autorităților publice. ... 41. Nu în ultimul rând, potrivit art. 8 alin. (1^2) din Legea nr. 554/2004, în acțiunile în contencios obiectiv, organismele sociale interesate pot solicita anularea unor acte administrative normative sau, după caz, emiterea unor asemenea acte ori a altor înscrisuri, invocând apărarea unui interes legitim public lezat prin abuzul de putere explicit sau implicit al autorității publice pârâte; în schimb, potrivit art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004, în acțiunile în contencios subiectiv, organismele sociale interesate pot „invoca apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat“, încălcat sau ignorat de autoritățile publice în cauză. ... 42. Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul instanței supreme a apreciat că, în situația acțiunii promovate în contencios administrativ de către organismele sociale interesate, în definiția legală oferită acestora prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a avut în vedere reglementarea unui contencios subiectiv, în care invocarea interesului legitim public este una subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă însă fiind prezumat, în mod relativ, că există. Cum prezumția este relativă, revine părții, atunci când situația obiectivă a speței face ca interesul legitim privat să nu fie unul vădit, să completeze cu alte mijloace de probă prezumția relativă a existenței interesului său legitim privat în promovarea acțiunii. ... ...