Decizia ÎCCJ nr. 14/2020 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 38. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru considerentele ce succedă. ... 39. De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 5 alin. (2) cu referire la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, prin raportare la prevederile art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal și art. 224 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 95/2006, cu luarea în considerare și a prevederilor art. 155 din Codul fiscal, depinde soluționarea pe fond a cauzei; Curtea de Apel Galați este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; interpretarea/aplicarea textelor legale enunțate reprezintă o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei. ... 40. Art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare (în acest sens, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). ... 41. Chestiunea de drept este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii. ... 42. Sesizarea instanței supreme cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile se impune, întrucât interpretarea prevederilor legale în discuție constituie o problemă de drept care necesită a fi lămurită și prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție în scopul rezolvării sale de principiu și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 43. Nu în ultimul rând, se impune a fi menționat rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile în scopul preîntâmpinării apariției unei jurisprudențe neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel încât sesizarea are caracter admisibil. ... 44. Scopul acestei proceduri este crearea unui mecanism nou pentru uniformizarea practicii judiciare care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la transformarea practicii judiciare românești într-una predictibilă, care să răspundă așteptărilor rezonabile ale justițiabililor. ... 45. Deși evaluarea condiției privind caracterul real al problemei de drept ce se solicită a fi lămurită revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile procedurale ale art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă impun instanței de trimitere o primă evaluare a acesteia, prin punctul de vedere al completului de judecată care stabilește că există o problemă de interpretare ce implică riscul unor dezlegări diferite. Reprezentând o obligație legală, punctul de vedere al completului de judecată vizează opinia instanței de trimitere cu privire la modalitatea de interpretare a normei de drept ce se circumscrie problemei sesizate, și nu opinia asupra modalității de rezolvare a fondului cauzei. ... 46. Nu s-au identificat situații în care Înalta Curte de Casație și Justiție să fi statuat asupra chestiunii de drept în discuție ori care să fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii sau în curs de soluționare. ... ...