Decizia CCR nr. 413/2025Punctul (I)

(I) Critici de neconstituționalitate extrinsecă 6. Din punct de vedere extrinsec, autorii sesizărilor susțin că legea criticată încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și art. 114, prin faptul că nu a existat o urgență a reglementării măsurilor pe care aceasta le prevede. Astfel, se arată că, potrivit expunerii de motive, adoptarea legii criticate are în vedere îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Jalonul 439 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv „aderarea la principiile OCDE în materie de guvernanță corporativă“. Se susține însă că motivul anterior menționat reflectă lipsa urgenței reglementării, care nu justifică recurgerea la procedura extraordinară a angajării răspunderii Guvernului. Aceasta întrucât Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a fost asumat, la nivel de proiect, pe data de 20 ianuarie 2021, printr-un Memorandum aprobat de Guvern, respectiv a fost adoptat prin Decizia Consiliului Uniunii Europene de punere în aplicare din data de 29 octombrie 2021. Așadar, deși obligațiile prevăzute în Jalonul 439 au fost asumate în anul 2021, guvernele care s-au succedat nu au elaborat nicio inițiativă legislativă de implementare a unor măsuri corespunzătoare acestor obligații. ... 7. Sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 și nr. 1.432 din 4 noiembrie 2010, prin care s-a reținut că adoptarea unor proiecte de lege prin angajarea răspunderii Guvernului trebuie făcută cu respectarea unor limite, impunându-se a fi evitată transformarea acestei proceduri excepționale într-o regulă. ... 8. Se susține că alegerea deliberată de a nu acționa în timpul sesiunilor parlamentare ordinare (opt la număr, din anul 2021 până în prezent) și de a recurge la procedura excepțională a angajării răspunderii Guvernului relevă o strategie de eludare a controlului parlamentar, precum și lipsa de acțiune a Guvernului în sensul asumării reformei, determinată de motive electorale. ... 9. Se arată că acceptarea acestei modalități excepționale de legiferare, în prezent, ar echivala cu legitimarea unei practici prin care orice guvern ar putea să își manufactureze propria urgență, prin ignorarea termenelor din procedura legislativă comună, urmată de folosirea procedurilor excepționale. ... 10. Se arată că, potrivit art. 1 alin. (4) din Constituție, statul român este organizat potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, iar utilizarea abuzivă a procedurii reglementată la art. 114 din Legea fundamentală transformă Guvernul într-o autoritate legiuitoare, în dauna Parlamentului, subminând rolul constituțional al acestuia și alterând echilibrul constituțional al puterilor statului. ... 11. Se mai susține încălcarea prin legea criticată a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest sens, se arată că adoptarea unor măsuri complexe în materia guvernanței corporative, la nivelul companiilor de stat/regiilor autonome, fără o consultare publică adecvată și fără o evaluare de impact comprehensivă, constituie o încălcare a principiilor statului de drept și a dreptului la informație, astfel cum acestea sunt prevăzute în cuprinsul Legii fundamentale. ... 12. Se mai subliniază faptul că principiile statului de drept presupun un proces legislativ transparent și predictibil, care să permită participarea efectivă a tuturor părților interesate la elaborarea actelor normative care le vizează drepturile și interesele legitime. Se arată că aceste principii nu se limitează la aspecte formale ale procedurii legislative, ci impun respectarea unor standarde substanțiale de calitate și transparență în procesul de elaborare a legilor. Se susține, așadar, că adoptarea unor măsuri în domeniul guvernanței corporative fără o dezbatere publică adecvată privează cetățenii și mediul de afaceri de posibilitatea de a înțelege rațiunea acestor măsuri, de a evalua impactul asupra propriilor activități și de a contribui cu observații și propuneri care ar putea îmbunătăți calitatea reglementărilor. ... 13. Se arată că legea criticată a fost adoptată însă fără o dezbatere publică reală, la care să participe experți calificați în materia resurselor umane și care să ducă la reglementarea unui regim juridic de natură să determine o selecție transparentă și obiectivă, bazată pe criterii de performanță, prin care să fie înlăturate numirile politice și conflictele de interese. ... 14. Se face trimitere la art. 31 din Constituție care garantează dreptul la informație, susținându-se, totodată, că legea criticată, prin felul în care a fost adoptată, încalcă principiul securității juridice și așteptările legitime ale cetățenilor. ... ...