Decizia CCR nr. 412/2025Punctul 92

92. Cu privire la prima critică de neconstituționalitate, se arată că autorii sesizării fac referire, generic, în esență, la încălcarea principiului autonomiei, confundându-l în mod vădit cu principiile aplicabile în acest sens prin legislația de specialitate privind organizarea administrației publice locale (Legea nr. 215/2001, transpusă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019), principiu aplicabil administrației publice locale. Acest principiu, care este însă consacrat de prevederile Legii fundamentale (capitolul V - Administrația publică, secțiunea a 2-a Administrația publică locală), se aplică și autorităților administrative autonome, expres prevăzute în Constituție, la secțiunea 1, precum și celor de la capitolul VI din Constituție. Or, nu există identitate de reglementare juridică între autoritățile administrației publice locale, la care autorii fac trimitere în susținerea neconstituționalității Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (L212/2025, PL-x 245/2025) și autoritățile autonome. Autoritățile administrative autonome ce constituie obiectul reglementării legii criticate sunt înființate prin acte normative cu forță/putere inferioare Legii fundamentale (legi de înființare, ordonanțe de urgență etc.). Autoritățile administrative autonome sunt înființate ca structuri de specialitate ale administrației publice centrale, care funcționează pe cont propriu, în sensul autofinanțării, activitatea lor fiind supusă controlului Parlamentului, fără a fi subordonate [în sensul definiției conferite acestei noțiuni de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, art. 20 alin. (3) , și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019], însă făcând parte integrantă din sistemul administrației publice centrale. Inexistența unui raport direct de subordonare, în sensul bugetării (prin ordonator de credite), nu semnifică imposibilitatea statului, prin autoritățile abilitate cu prerogative de putere publică, care le-au înființat, să intervină, în condițiile legii, cu modificări legislative care să nu afecteze respectarea rolului acestora de autorități autonome. În speță, actul criticat de autorii sesizării nu modifică natura juridică a obiectului de activitate și a rolului legal al acestor autorități administrative autonome (acela de structuri nesubordonate Guvernului), ci, raportat la situația economică prezentă, are ca scop aplicarea măsurilor urgente ce fac parte dintr-un program general de reducere a deficitului bugetar, asumat de statul român prin Guvern. Indiferent de modul de organizare al acestor autorități, Guvernul, în calitate de administrator general al bugetului general al cărui proprietar este statul român, are îndreptățirea să acționeze în regim de putere publică, cu respectarea intereselor economice naționale. În acest sens, în contextul recomandărilor Consiliului Uniunii Europene, în vederea încetării situației de deficit public excesiv, Guvernul României a adoptat o serie de acte normative al căror obiectiv reprezintă intenția imediată de redresare a deficitului bugetar excesiv. ...