Decizia CCR nr. 398/2025Punctul 14

14. Față de această împrejurare, Curtea subliniază că este atributul legiuitorului să sancționeze anumite fapte antisociale în funcție de gravitatea acestora și de valorile sociale ocrotite, astfel că orice exercițiu comercial trebuie să se desfășoare numai de către comercianți autorizați în condițiile legii, în caz contrar fiind supuși măsurilor contravenționale cuprinse în dispozițiile art. 73 pct. 1 partea introductivă din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, dispoziții care enumeră sancțiunile aplicabile în contextul dat: suspendarea activității comerciale până la data autorizării și amendă. Cuantumul amenzii este stabilit în funcție de mărimea structurii de vânzare (suprafață mică, medie, mare) și/sau de modalitatea exercitării activității și tipul comercializării (comercianții ambulanți, comercianții care practică vânzări în afara spațiilor comerciale, comercianți care practică vânzări directe). Astfel, textul criticat prevede sancțiunile (și care se aplică cumulat), fără a stabili în mod concret dacă sunt principale, așa cum susține autoarea excepției de neconstituționalitate, sau care este principală și care este complementară, iar faptul că acestea sunt trecute în enunț într-o anumită ordine nu le atribuie calificarea respectivă. Aspectele referitoare la calificarea sancțiunilor contravenționale se regăsesc în art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care stabilește cadrul sancționator general, alin. (2) reglementând sancțiunile contravenționale principale (avertismentul, amenda contravențională, prestarea unei activități în folosul comunității), iar alin. (3) , sancțiunile contravenționale complementare (confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, a acordului sau a autorizației de exercitare a unei activități, închiderea unității, blocarea contului bancar, suspendarea activității operatorului economic, retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru activități de comerț exterior, temporar sau definitiv, desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea inițială), în același timp art. 5 alin. (4) reglementând și posibilitatea impunerii de noi sancțiuni contravenționale principale și complementare prin legi speciale. De altfel, cele două tipuri de sancțiuni prevăzute în textul criticat își găsesc justificarea cumulării prin prisma faptului că vizează scopuri diferite, respectiv: suspendarea activității are un scop preventiv, în ceea ce privește desfășurarea unei activități ilicite, și de intrare în legalitate a operatorului economic, iar amenda are scopul de a sancționa o încălcare a legii prin măsuri care conduc la diminuarea patrimoniului propriu al contravenientului și de a descuraja săvârșirea unor fapte contravenționale în materie. ...