Decizia ÎCCJ nr. 2/2020 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 47. Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele: ... 48. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze în curs de judecată; ... – judecata cauzei să se afle în ultimă instanță pe rolul tribunalului, al curții de apel sau al Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... – ivirea unei chestiuni de drept esențiale, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 49. Primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât curtea de apel, legal învestită cu soluționarea unui apel într-un litigiu de asigurări sociale, urmează să pronunțe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 155 din Legea nr. 263/2010 și art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 50. Cea de-a treia condiție, referitoare la existența unei chestiuni de drept esențiale, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, nu este îndeplinită, sub două aspecte. ... 51. Astfel, în primul rând, problema de drept ce se solicită a fi dezlegată nu este determinantă în soluționarea pe fond a cauzei, față de limitele apelului declarat doar de reclamant. ... 52. Trebuie subliniat că prima instanță a admis integral acțiunea reclamantului, a anulat decizia contestată prin care fusese respinsă cererea de pensionare formulată în baza dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 263/2010 și a obligat pârâta să emită o decizie de acordare a pensiei pentru limită de vârstă. ... 53. În considerentele sentinței, tribunalul a înlăturat apărarea pârâtei potrivit căreia reclamantul nu poate beneficia de aplicarea dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 263/2010. Făcând aplicarea legii la situația de fapt concretă, tribunalul a reținut că „perioada totală a stagiului de cotizare realizat de reclamant în condiții ce se circumscriu domeniului de aplicare a art. 57 din Legea nr. 263/2010 este de 17 ani“. ... 54. Așadar, prima instanță a considerat aplicabile în cauză prevederile art. 57 raportat la art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, în sensul că reclamantul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea stagiului de cotizare la cel puțin 15 ani, respectiv 17 ani, pentru că ar fi desfășurat o activitate dintre cele de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, în zonele I și II de expunere la radiații. ... 55. Dispozitivul sentinței cuprinzând obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de acordare a pensiei pentru limită de vârstă nu ar putea fi explicat decât prin aplicarea prevederilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în temeiul cărora reclamantul putea beneficia de pensie indiferent de vârstă, în condițiile în care, potrivit situației de fapt reținute în încheierea de sesizare, la data depunerii cererii de pensionare, reclamantul avea vârsta de 52 ani și 6 luni. ... 56. Împotriva sentinței tribunalului a declarat apel doar reclamantul, criticând modul de formulare a dispozitivului, în sensul că nu s-a menționat expres obligarea pârâtei la emiterea unei decizii cu aplicarea art. 57 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, solicitare care tinde în realitate la lămurirea hotărârii. ... 57. Deși avea posibilitatea să declare apel atât împotriva soluției cuprinse în dispozitiv, cât și împotriva considerentelor prin care s-a reținut incidența dispozițiilor art. 57, raportat la art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, pârâta nu a utilizat calea de atac prevăzută de lege pentru a obține înlăturarea dezlegărilor în drept pe care le considera greșite. ... 58. În consecință, este inadmisibilă reiterarea în apel a apărării respinse de prima instanță, chestiunea litigioasă rezolvată intrând în autoritatea de lucru judecat, conform art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 59. În limitele efectului devolutiv al apelului, stabilite de reclamant, în aplicarea regulii „tantum devolutum quantum apellatum“ prevăzute de art. 477 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de trimitere nu mai poate repune în discuție aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 57 raportat la art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010. ... 60. În acest sens, dacă ar ajunge la concluzia că activitatea desfășurată de reclamant în categoriile de risc radiologic III și IV într-o centrală nuclearoelectrică se încadrează la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 și nu poate fi asimilată celei de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, în zonele I și II de expunere la radiații, prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 și art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 583/2001, instanța de trimitere nu poate pronunța o soluție de respingere a acțiunii, întrucât ar înrăutăți situația apelantului-reclamant în propria cale de atac, contrar principiului „non reformatio in pejus“, reglementat de art. 481 din Codul de procedură civilă. ... 61. De aceea, soluționarea apelului nu depinde de lămurirea chestiunii de drept sesizate. ... 62. Sub cel de-al doilea aspect, se constată că nu este îndeplinită cerința existenței unei veritabile, reale probleme de drept, născută dintr-un text incomplet, neclar, susceptibil de interpretări diferite. ... 63. O cerință de admisibilitate a sesizării este aceea referitoare la caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv dacă aceasta prezintă un grad de dificultate suficient de mare, astfel încât să justifice declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 64. Sub acest aspect, în doctrină s-a arătat că declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare presupune existența unei chestiuni de drept reale, iar nu aparente, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte, nu orice problemă de drept putând face obiectul unei astfel de sesizări. ... 65. În jurisprudența dezvoltată în legătură cu această condiție de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în mod constant că, în declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017). ... 66. Chestiunea de drept trebuie să fie aptă să suscite interpretări diferite, care, fie ele doar prefigurate sau deja afirmate pe plan doctrinar, trebuie arătate în sesizare. Această cerință rezultă din dispozițiile art. 520 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, conform cărora încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este ținut, în primul rând, să stabilească dacă există o problemă de interpretare ce implică riscul unor dezlegări diferite ulterioare în practică. ... 67. Problema de drept adusă în dezbatere nu prezintă un grad de dificultate suficient de mare pentru a reclama o rezolvare de principiu pe calea hotărârii prealabile. ... 68. Pretinsa dificultate a chestiunii de drept sesizate este consecința ignorării ipotezei normative a art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 și art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 583/2001, mai exact a sintagmei „activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare“ și a neobservării deosebirii dintre multiplele activități din domeniul nuclear, respectiv producția energiei electrice prin utilizarea de combustibil nuclear în centrale nuclearoelectrice, pe de o parte, și exploatarea/prelucrarea materiei prime nucleare, pe de altă parte. ... 69. Astfel, activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, desfășurate în zonele I și II de expunere la radiații, se încadrează în locurile de muncă în condiții speciale prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 și art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 și au regimul juridic prevăzut de art. 57 din Legea nr. 263/2010. ... 70. În schimb, activitățile din locurile de muncă încadrate în categoriile de risc radiologic III și IV din centrale nuclearoelectrice, care nu presupun exploatarea/prelucrarea materiei prime nucleare, se încadrează în locurile de muncă în condiții speciale prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 cu referire la pct. 2 din anexa nr. 2 la aceeași lege și au regimul juridic prevăzut de art. 56 alin. (1) lit. c) și alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010. ... 71. Pentru corecta încadrare juridică a activităților desfășurate de reclamant la Centrala NUCLEARELECTRICA Cernavodă, instanța de fond trebuia să stabilească, în fapt, pe baza probelor administrate în cauză, pentru ce fel de activități în domeniul nuclear a fost autorizată unitatea angajatoare de către Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare și cum au fost încadrate efectiv în condiții speciale locurile de muncă din cadrul Sucursalei CNE Cernavodă, în aplicarea dispozițiilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 și din Legea nr. 226/2006. ... 72. Or, această operațiune constituie în realitate o chestiune de stabilire a situației de fapt și de aplicare în concret a legii, pentru a se determina dacă activitățile desfășurate de reclamant la Sucursala CNE Cernavodă se încadrează în prevederile art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010. ... 73. Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție are rolul de a da o interpretare de principiu chestiunii de drept, iar nu de a soluționa diferitele cazuri particulare care pot exista și în care se pune problema aplicării unei norme juridice. ... 74. Așa cum s-a arătat, în cauză se pune problema aplicării dispozițiilor legale în raport cu o anumită situație de fapt, neputând fi identificate texte de lege lacunare ori controversate, care să necesite interpretarea printr-o hotărâre prealabilă, rămânând atributul exclusiv al instanței de trimitere de a soluționa cauza cu care a fost învestită prin aplicarea regulilor de interpretare a actelor normative. ... ...