Decizia ÎCCJ nr. 40/2018 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 43. Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele: ... A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 44. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze în curs de judecată; ... – judecata cauzei să se afle în ultimă instanță pe rolul tribunalului, al curții de apel sau al Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... – ivirea unei chestiuni de drept esențiale, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 45. Primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel București, legal învestită cu soluționarea unui apel într-un litigiu de asigurări sociale, urmează să pronunțe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 155 din Legea nr. 263/2010 și art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, coroborate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 46. Chestiunea de drept este determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei, fiind esențial să se stabilească dacă legea impune sau nu condiția vechimii de 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular al României, pentru ca reclamanții să beneficieze de pensia de serviciu prevăzută de Legea nr. 216/2015. ... 47. Astfel, în speță, judecând în primă instanță, tribunalul a respins cererea de chemare în judecată, reținând că niciunul dintre reclamanți nu a fost membru al Corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în această calitate. ... 48. Prin apelul formulat împotriva sentinței primei instanțe reclamanții au susținut interpretarea potrivit căreia legea nu prevede cerința de a fi avut grade diplomatice sau consulare pe o perioadă de minimum 15 ani, ci doar pe perioada celor cel puțin 4 ani în misiuni permanente la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate. ... 49. În schimb, prin întâmpinarea formulată în apel, intimatul-pârât a arătat că unul dintre motivele pentru care nu au fost eliberate adeverințele-tip în vederea obținerii pensiei de serviciu este că reclamanții nu au fost membri ai Corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior, la data pensionării pentru limită de vârstă deținând funcții publice. ... 50. Atât din jurisprudența indicată de instanța de trimitere, cât și din punctele de vedere ale părților rezultă divergența de interpretare a art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 cu privire la condiția ca membrii Corpului diplomatic și consular al României să fi avut această calitate pe o perioadă de 15 ani pentru a beneficia de pensia de serviciu. ... 51. Se constată așadar existența unei chestiuni de drept reale, care privește interpretarea diferită a unui text de lege neclar, ce prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 52. În fine, este îndeplinită și cerința noutății problemei de drept. Legea nr. 216/2015 a intrat în vigoare recent, având prevederi diferite de cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003 (abrogată prin art. 196 din Legea nr. 263/2010). Divergențele de interpretare nu au fost înlăturate și nici nu au făcut obiectul unei jurisprudențe constante a instanțelor, chestiunea de drept nu a fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție și nu face obiectul unui recurs în interesul legii. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 53. Spre deosebire de reglementarea anterioară cuprinsă în art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003, care prevedea că beneficiază de pensie de serviciu „membrii personalului diplomatic și consular și celelalte persoane care au desfășurat activitate de comerț exterior și cooperare economică internațională“, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 îi menționează ca beneficiari ai pensiei de serviciu doar pe membrii Corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior. ... 54. Aceasta se explică nu prin faptul că legiuitorul ar fi dorit să excludă de la beneficiul pensiei de serviciu persoanele care au desfășurat activitate de comerț exterior, pentru că altfel nu s-ar justifica reglementarea de la art. 3, ci prin aceea că, în baza art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 269/2003, persoanele provenind de la Departamentul de Comerț Exterior au calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular al României pe perioada trimiterii lor în misiune în străinătate cu grade diplomatice sau consulare. Cum art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 impune și condiția ca, din cei cel puțin 15 ani de activitate în Departamentul de Comerț Exterior, cel puțin 4 ani să fie în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate, rezultă că persoanele vizate de norma legală în discuție dobândesc ope legis calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular prin trimiterea lor în misiune în străinătate. ... 55. Referirea din art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 doar la membrii Corpului diplomatic și consular al României a stat la baza interpretărilor divergente cu privire la perioada în care trebuie deținută calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular pentru a beneficia de pensia de serviciu. ... 56. Astfel, unele instanțe au apreciat că este necesară o vechime de cel puțin 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, condiție diferită de cea privind vechimea de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior. ... 57. Această interpretare a legii este greșită, metodele de interpretare dezvoltate în continuare conducând la soluția contrară. ... 58. În primul rând, utilizând interpretarea gramaticală a textului legal, se constată că cerința vechimii de cel puțin 15 ani se referă la activitatea în Departamentul de Comerț Exterior, fără a se prevedea o anumită vechime în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, situație ce permite a raporta această calitate numai la perioada celor 4 ani în misiune permanentă în străinătate cu grade diplomatice sau consulare. ... 59. În al doilea rând, printr-o interpretare logică și folosind argumentul că legea trebuie interpretată în sensul de a produce efecte, se poate observa că dacă legiuitorul ar fi intenționat să impună condiția vechimii de cel puțin 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular nu s-ar mai justifica prevederea condiției privind vechimea de cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare în străinătate. ... 60. În acest sens trebuie remarcat că, potrivit art. 2 alin. (1) și art. 17 alin. (1) și (3) din Legea nr. 269/2003, persoanele provenind de la Departamentul de Comerț Exterior nu pot dobândi calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular decât prin trimiterea lor în misiune în străinătate cu funcții echivalente gradelor diplomatice sau consulare. Or, dacă s-ar interpreta că legea impune condiția vechimii de 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, dobândită doar prin trimiterea în misiune în străinătate, apare ca inutilă condiția privind vechimea de cel puțin 4 ani în aceste condiții. ... 61. În al treilea rând, utilizând metodele de interpretare sistematică și teleologică, intenția legiuitorului poate fi determinată prin analiza dispozițiilor art. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015, care prevăd perioadele de activitate ce constituie vechime la stabilirea pensiei de serviciu, după cum urmează: – perioadele în care persoanele prevăzute la art. 2 au desfășurat activitate în Departamentul de Comerț Exterior (lit. b) ; ... – perioadele în care persoanele prevăzute la art. 2 lit. G au desfășurat activitate de minimum 4 ani în misiuni permanente în străinătate cu grade diplomatice sau consulare (lit. c) . ... ... 62. Se poate observa că legiuitorul a prevăzut distinct perioada în care activitatea a fost desfășurată în Departamentul de Comerț Exterior și perioada de minimum 4 ani în care activitatea a fost desfășurată în misiuni permanente în străinătate cu grade diplomatice sau consulare. Soluția legislativă nu s-ar putea justifica dacă s-ar aprecia că reprezintă vechime la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de lege numai perioada în care activitatea a fost desfășurată în misiune permanentă, singurul caz în care s-ar fi putut deține grad diplomatic sau consular. ... 63. Pe de altă parte, este lipsit de relevanță faptul că, după încheierea misiunii în străinătate și până la data pensionării, persoanele beneficiare au deținut funcții publice de execuție sau contractuale în Departamentul de Comerț Exterior, din moment ce dispozițiile art. 5 lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 prevăd clar că reprezintă vechime la stabilirea pensiei de serviciu și perioada desfășurării activității în Departamentul de Comerț Exterior, iar nu numai cea în care persoanele în cauză au fost membri ai Corpului diplomatic și consular. ... 64. De altfel, art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 enumeră categoriile de persoane care beneficiază de pensie de serviciu, iar la lit. G se referă la membrii Corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate, care au împlinit vârsta de 60 de ani, având funcții de încadrare specifice activității Departamentului de Comerț Exterior (spre exemplu, consilier clasa I grad profesional superior, consilier I, consilier IA, secretar economic I, economist, inginer), funcții care nu sunt identice gradelor diplomatice și consulare. ... 65. În concluzie, condițiile prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 pentru ca o persoană să beneficieze de pensia de serviciu sunt următoarele: (i) să fi avut calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular al României, în decursul carierei profesionale, fără a prezenta relevanță perioada de timp în care a deținut această calitate; ... (ii) să fi desfășurat activitate în Departamentul de Comerț Exterior cel puțin 15 ani; ... (iii) să aibă o vechime de cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate. ... Întrucât pensia prevăzută de Legea nr. 216/2015 are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă, potrivit art. 1 din lege, este necesară și îndeplinirea condiției privind împlinirea vârstei de 60 de ani. ... 66. În ceea ce privește prima condiție, referitoare la calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, aceasta trebuie verificată în concret, în funcție de legea privind statutul diplomaților în vigoare la momentul desfășurării activității. ... 67. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) și art. 17 alin. (1) și (3) din Legea nr. 269/2003, persoanele angajate în Departamentul de Comerț Exterior dobândesc calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular prin trimiterea lor în misiune în străinătate cu funcții echivalente gradelor diplomatice sau consulare. Această modalitate de a accede în Corpul diplomatic și consular este însă aplicabilă doar activităților desfășurate după intrarea în vigoare a acestei legi. ... 68. În schimb, potrivit art. 1 și 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.070/1990 pentru aprobarea Statutului Corpului Diplomatic și Consular al României, în vigoare în perioada noiembrie 1990-iunie 2003, calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular o puteau avea numai persoanele angajate în Ministerul Afacerilor Externe, iar nu și cele care au desfășurat activitate de comerț exterior și cooperare economică internațională în alte ministere. De aceea, art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 făcea referire la „celelalte persoane care au desfășurat activitate de comerț exterior și cooperare economică internațională“. ... 69. Prin urmare, chestiunea de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a fi dezlegată în sensul că legea nu impune condiția vechimii de cel puțin 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, pentru ca persoanele vizate de dispozițiile art. 3 alin. (1) și (3) din Legea nr. 216/2015 să beneficieze de pensia de serviciu. ... ... ...