Decizia ÎCCJ nr. 46/2017 (HP)Punctul IX
Punctul IX
IX. Înalta Curte de Casație și Justiție
Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:
Asupra admisibilității sesizării
29. În privința regularității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul articolului 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi îndeplinite în mod cumulativ, respectiv:
– existența unei cauze aflate în curs de judecată; ...
– cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza în ultimă instanță; ...
– ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ...
– chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ...
30. Procedura sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are o natură juridică sui generis, care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul procesului al cărui obiect îl constituie chestiunea de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei. ...
31. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a arătat, în mod constant, că procedura reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă are în vedere o chestiune de drept care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte, ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile, cu finalitatea împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare în materie (spre exemplu, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5.10.2016). ...
32. Atunci când întrebarea adresată instanței supreme face referire la texte de lege sau la conținutul unui act normativ în vigoare, chestiunea de drept trebuie să decurgă din interpretarea unei anumite dispoziții legale, iar nu din aplicarea acesteia în condițiile particulare ale speței, operațiune ce rămâne în atribuțiile instanței învestite cu soluționarea cauzei. ...
33. Metoda de interpretare constând în coroborarea unei norme juridice cu o altă normă de drept fie din același act normativ, fie dintr-un alt act normativ conduce la stabilirea înțelesului normei prin raportare la acele dispoziții legale care pot servi acestui scop, dată fiind legătura cu norma supusă interpretării. Dacă prin sesizarea formulată nu se urmărește, însă, stabilirea înțelesului sau conținutului normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretării sistematice a dispozițiilor legale, se are în vedere doar aplicarea normei cu scopul de a se identifica soluția ce trebuie adoptată în cauză, nu se poate vorbi despre o chestiune de drept în înțelesul art. 519 din Codul de procedură civilă. ...
34. Chestiunea de drept care face obiectul pronunțării unei hotărâri prealabile în cauza de față vizează modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din Codul procedură civilă, în sensul de a stabili dacă neatașarea dovezii plății taxei judiciare de timbru la cererea de recurs atrage sancțiunea nulității recursului sau lipsa dovezii achitării acesteia se poate complini ulterior depunerii cererii de recurs, urmând procedura prevăzută de art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. ...
35. Altfel spus, sesizarea Curții de Apel Suceava vizează următorul aspect: dacă în aplicarea sancțiunii nulității recursului (excepție procesuală ce nu pune în discuție fondul dreptului) pentru neatașarea dovezii plății taxei judiciare de timbru la cererea de recurs poate fi urmată procedura prevăzută de art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. ...
36. Așadar, în analiza îndeplinirii cumulative a condițiilor expres și imperativ prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă se va avea în vedere împrejurarea că sesizarea vizează dezlegarea unei excepții procesuale, cea a nulității recursului, determinată de o neregularitate procedurală, ce constă în neatașarea la cererea de recurs a dovezii achitării taxei judiciare de timbru. ...
37. Din perspectiva celor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că instanța care a formulat sesizarea a pornit tocmai de la un anumit rezultat al interpretării dispozițiilor legale - art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă - cu scopul de a identifica soluția ce trebuie adoptată în cauză. ...
38. Ceea ce se solicită presupune stabilirea chiar a modului de aplicare a legii la situația de fapt printr-un raționament juridic ce ar conduce la însăși soluționarea cauzei, operațiune ce excede atribuțiilor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ...
39. Prima condiție de admisibilitate instituită de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă impune ca pricina în care se ivește chestiunea de drept să se afle pe rolul unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ...
40. Aceste instanțe pot sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, atunci când judecă potrivit competenței lor, în recurs sau în apel, în situația în care hotărârea pronunțată nu este supusă recursului. ...
41. Din această perspectivă se constată că litigiul în cadrul căruia a fost pronunțată încheierea de sesizare, aflat pe rolul Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, are ca obiect recursul declarat de reclamanți împotriva Deciziei nr. 776 din 15 iunie 2016, pronunțată de Tribunalul Suceava, hotărâre definitivă, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ...
42. Prin urmare, cauza a fost soluționată în ultimă instanță de Tribunalul Suceava, care a pronunțat o hotărâre definitivă, ce nu se circumscrie dispozițiilor art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ce reglementează obiectul recursului. ...
43. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că nu este îndeplinită nici condiția ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, chestiune ce trebuie să fie esențială. ...
44. În același timp, noțiunea de „soluționare pe fond a cauzei“ trebuie înțeleasă în sensul dat de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care în jurisprudența sa^2 a reținut în mod constant că obiectul sesizării l-ar putea constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procedural dacă, „prin consecințele pe care le produc, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecății.“ ...
45. În cauză, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită se circumscrie unei excepții procesuale, titularul sesizării punând în discuție modul de aplicare a sancțiunii nulității recursului în cazul neatașării dovezii privind plata taxei judiciare de timbru, prevăzută de art. 486 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă. ...
46. Art. 245 din Codul de procedură civilă definește excepția procesuală ca fiind „mijlocul prin care, în condițiile legii, partea interesată, procurorul sau instanța invocă, fără să pună în discuție fondul dreptului, neregularități procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanței, competența instanței ori la procedura de judecată sau lipsuri referitoare la dreptul la acțiune urmărind, după caz, declinarea competenței, amânarea judecății, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.“ ...
47. Toate situațiile enumerate de dispozițiile sus-evocate sunt situații în care nu se pune în discuție fondul dreptului, motiv pentru care excepțiile procesuale (inclusiv excepția nulității recursului) nu pot face obiect al pronunțării unei hotărâri prealabile. ...
48. În sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită și care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul înlăturării oricărei incertitudini ce ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ...
49. Or, în cauza de față, aceste cerințe nu sunt îndeplinite, atât timp cât chestiunea de drept nu prezintă o dificultate în rezolvare, textul de lege în discuție este complet, clar, concis, așa încât o interpretare corectă a prevederilor în vederea soluționării cauzei impune realizarea unei analize de conținut, fiind atributul exclusiv al instanței de trimitere să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând în acest scop mecanismele de interpretare a actelor normative, consacrate doctrinar și jurisprudențial, inclusiv principiul dreptului de acces la justiție prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și corelarea lor cu alte dispoziții legale, în ipoteza în care cele prezente nu sunt complete și această corelare este permisă. ...
50. În cauză nu este îndeplinită nici condiția noutății chestiunii de drept. Art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „noutate“ și nici nu oferă criterii pentru conturarea acesteia, așa încât rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să decidă dacă chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ...
51. Pentru a conchide asupra noutății chestiunii de drept este necesar a se observa scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile, ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în practica instanțelor judecătorești (control a posteriori). ...
52. Un act normativ recent adoptat sau recent intrat în vigoare are mai degrabă un potențial de a conține probleme noi de drept care ar fi susceptibile de a genera practică neunitară, decât un act normativ intrat în vigoare de mai mult timp. Cu toate acestea, nu se poate nega de plano, doar pe baza criteriului vechimii, că un act normativ mai vechi nu poate genera chestiuni noi de drept, întrucât este posibil ca o instanță să fie chemată să se pronunțe pentru prima dată asupra respectivei probleme de drept, după cum sunt posibile modificări sau completări ulterioare mai recente ale actului normativ, care să ridice probleme de interpretare. ...
53. Ca atare, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor în urma unei interpretări mai adecvate, în timp ce opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ...
54. Orientarea majoritară a instanțelor spre o anumită interpretare a normelor analizate face ca, pe de o parte, chestiunea de drept supusă dezbaterii să își piardă caracterul de noutate, iar, pe de altă parte, ca problema de drept să nu mai prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ...
55. Or, așa cum rezultă din jurisprudența analizată la punctul V din prezenta decizie, chestiunea ce se solicită a fi dezlegată prin pronunțarea unei hotărâri prealabile și-a clarificat înțelesul în practica și în opinia majoritară a instanțelor, acestea stabilind aceeași interpretare a dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, în raport cu procedura prevăzută de art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Chiar și instanța de trimitere - Curtea de Apel Suceava - prin Adresa nr. 1.686/A/25 aprilie 2017 a arătat că, asupra problemei de drept enunțate, practica este unitară și că doar la nivelul Secției I civile unul din cele 3 complete de recurs, respectiv cel care a formulat sesizarea, are o altă opinie. ...
56. Pentru toate aceste considerente, ... ...
Sursa oficială ↗