Decizia ÎCCJ nr. 88/2017 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: + Asupra admisibilității sesizării 32. În privința obiectului și a condițiilor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: 1. existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... 2. cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... 3. cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... 4. ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea, pe fond, a cauzei în curs de judecată; ... 5. chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 33. Referitor la cadrul procesual în care a fost formulată cererea de pronunțare a unei hotărâri prealabile, se constată că sesizarea este dedusă Înaltei Curți de Casație și Justiție de către completul Tribunalului Bihor - Secția I civilă, învestit cu soluționarea apelului formulat împotriva sentinței civile pronunțate în Dosarul nr. 18.353/271/2015 de Judecătoria Oradea. ... 34. Având în vedere că decizia ce urmează a fi pronunțată în apel este una definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, se constată că, în cauză, sunt îndeplinite, parțial, condițiile de ordin procedural prevăzute de art. 519 alin. (1) din același cod, respectiv litigiul în care a fost formulată cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, se află pe rolul unui tribunal, iar acesta este învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... + Regularitatea actului de învestire 35. Admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este condiționată însă și de regularitatea actului de învestire, acesta fiind reprezentat de încheierea motivată la care se referă art. 520 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă. ... 36. În conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată, după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă, prin încheiere, se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării, potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 37. Înțelesul noțiunii de „motivare“ a actului de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a făcut obiectul analizei instanței supreme (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), fiind de subliniat faptul că, din cuprinsul motivării încheierii de sesizare, trebuie să rezulte îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă și, de aici, și necesitatea declanșării mecanismului de unificare a jurisprudenței, reprezentat de hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 38. Deși legiuitorul nu a prevăzut în mod explicit care este sancțiunea ce afectează încheierea ce nu cuprinde motivele pe care se întemeiază solicitarea de pronunțare a unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării unor chestiuni de drept, este evident că, în atare situație, se impune respingerea sesizării, ca fiind inadmisibilă. ... 39. Astfel, încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie să cuprindă o argumentare temeinică asupra admisibilității sesizării, nu numai sub aspectul condițiilor de procedură, cât, mai ales, asupra circumstanțierii condiției privind ivirea unei chestiuni de drept nouă, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei. ... 40. Chestiunea de drept ce constituie însuși temeiul declanșării mecanismului de unificare a jurisprudenței, consacrat prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma de drept supusă discuției este îndoielnică, lacunară sau neclară, fiind susceptibilă, în aceste condiții, să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare. ... 41. Numai într-un atare context legal poate fi învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării hotărârii prealabile, în condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, și, de aceea, este impusă condiția ca încheierea de sesizare să fie motivată în acest sens, fiind de subliniat faptul că simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru inițierea mecanismului de unificare jurisprudențială, reprezentat de pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 42. Raportat la cauza pendinte, se constată că încheierea de sesizare nu cuprinde niciun argument în legătură cu caracterul îndoielnic, lacunar sau neclar al prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, instanța de trimitere mărginindu-se la reiterarea pur formală a cerințelor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, fără a motiva, efectiv, în ce constă dificultatea de interpretare a normelor cuprinse în textele legale menționate. ... 43. De asemenea, din încheierea de sesizare lipsește total argumentarea admisibilității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub aspectul îndeplinirii condiției noutății chestiunii de drept, instanța de trimitere rezumându-se la a arăta că această chestiune de drept este una nouă, fără nicio referire la criteriile de apreciere asupra acestei cerințe. ... 44. Statuând asupra cerinței noutății chestiunii de drept la care se referă art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a interpretat nuanțat această condiție, reținând faptul că acest criteriu, al vechimii normei juridice supuse discuției, nu este unul absolut, fiind îndeplinită condiția noutății și atunci când norma de drept nu este recent adoptată, cu condiția, însă, ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima oară.^1 ... 45. Or, lipsa oricărei argumentări pe marginea cerinței noutății chestiunii de drept în discuție, mai ales în contextul în care norma reprezentată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu este recent adoptată, iar limitele și înțelesul său au format obiect de dezbatere, face ca sesizarea să nu fie conformă cerințelor prevăzute de art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, sub acest aspect. ... 46. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că nu este nu este argumentată nici condiția ca de lămurirea chestiunii de drept cu care a fost sesizată instanța supremă să depindă soluționarea, pe fond, a cauzei respective. ... 47. Spre deosebire de recursul în interesul legii, pe calea căruia se rezolvă o problemă de drept controversată, într-o manieră abstractă și generală, în cazul hotărârii prealabile, dezlegarea unei chestiuni de drept este una punctuală, adecvată circumstanțelor speței. ... 48. Ca atare, instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a explicita, în concret, legătura dintre maniera de dezlegare a chestiunii de drept noi, în raport cu interpretările posibile prefigurate, și soluționarea cauzei pe fond. ... 49. De asemenea, în încheierea de sesizare, trebuie să se regăsească și punctul de vedere al completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei asupra condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, cerință impusă prin dispozițiile art. 520 alin. (1) teza a doua din același cod. ... 50. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă faptul că instanța de trimitere nu exprimă, în cuprinsul încheierii de sesizare, punctul său de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul întrebării prealabile; alăturat adresei de înaintare a cererii de pronunțare a hotărârii prealabile, anexează și un punct de vedere, în care arată că existența unei legi de eșalonare nu exclude, de plano, posibilitatea executării silite a creanței, cu atât mai mult cu cât executarea putea fi declanșată anterior Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009. ... 51. Se apreciază, în cuprinsul aceluiași punct de vedere, că nu există o incompatibilitate totală între ordonanța Guvernului și posibilitatea exercitării contestației la executare. ... 52. Pe lângă modalitatea discutabilă în care, printr-un punct de vedere transmis separat, instanța de trimitere încearcă să completeze încheierea de admitere a cererii de sesizare, din perspectiva motivării soluției dispuse, nici punctul de vedere înaintat de Tribunalul Bihor nu poate fi considerat ca fiind motivat conform exigențelor legale. ... 53. Simplele aprecieri formulate de instanța de trimitere, în cuprinsul punctului de vedere, nu sunt suficiente pentru a considera satisfăcută cerința motivării cu privire la admisibilitatea sesizării. Astfel, Tribunalul Bihor nu menționează argumentele pentru care apreciază că existența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu exclude posibilitatea executării silite a creanței și nici formularea unei contestații la executare. ... 54. În concluzie, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor este inadmisibilă, cât timp încheierea de sesizare nu cuprinde o motivare temeinică pe marginea admisibilității sesizării, sub toate aspectele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, ceea ce conduce la respingerea sesizării, ca atare. ... ...