Decizia CCR nr. 326/2025Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 sunt neconstituționale în măsura în care „informațiile ce nu sunt destinate publicității“, care configurează elementele constitutive ale infracțiunii astfel reglementate, se raportează la informații ce nu sunt prevăzute printr-o lege organică, așa cum dispune art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, ci printr-o lege ordinară, de nivel inferior. Se arată că, în concret, autorul excepției este acuzat, în baza art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, de folosirea unor informații ce nu sunt destinate publicității, și anume secrete de stat și/sau de serviciu sau informații clasificate care cad sub incidența dispozițiilor cuprinse în art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 78/2000, art. 32 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, art. 37 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații și în art. 16 și art. 36 alin. (1) și (2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate; or, acest din urmă act normativ nu este o lege organică, ci ordinară. Prin Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, Curtea Constituțională a constatat că este contrar art. 1 alin. (5) și art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție ca latura obiectivă a normei de incriminare să fie fluctuantă, în sensul că este reglementată pro parte printr-o lege organică și pro parte printr-o lege ordinară care împlinește conținutul său normativ prin norma la care se trimite, situație care se regăsește și în cazul dispozițiilor legale criticate. Se arată că principiul legalității reprezintă o trăsătură esențială a statului de drept și consacră obligativitatea respectării legilor și a calității acestora. ...