Decizia ÎCCJ nr. 57/2019 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 24. Prin încheierile de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile din data de 7 mai 2019, pronunțate în Dosarul nr. 762/88/2018 și, respectiv, în Dosarul nr. 4.217/118/2018, completul de judecată al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă a prezentat, în prealabil, problema de drept a cărei dezlegare o solicită, învederând următoarele: ... 25. Trecerea de la modul de calcul al pensiilor reglementat de Legea nr. 3/1977 la cel reglementat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000) și preluat de Legea nr. 263/2010, bazat pe principiul contributivității, a presupus stabilirea veniturilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea punctajului lunar, anual și mediu anual care, în final, determină cuantumul pensiei prin înmulțirea cu valoarea punctului de pensie. ... 26. Astfel, în reglementarea Legii nr. 3/1977, pensia pentru limită de vârstă se calcula prin raportare la o bază de calcul care se determina având în vedere exclusiv retribuția tarifară de încadrare. ... 27. Ulterior, prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale (Legea nr. 49/1992), a fost modificată Legea nr. 3/1977, astfel încât baza de calcul al pensiei cuprindea salariul de bază și unele sporuri expres indicate, respectiv: sporul de vechime în muncă; sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de muncă; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii. ... 28. Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010, consacrând principiul contributivității, în sensul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în raport cu toate veniturile pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale, au determinat nevoia unificării modului de calcul al pensiei. ... 29. Prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005), s-a prevăzut că pensiile stabilite în baza Legii nr. 3/1977 se recalculează având în vedere principiul contributivității, motiv pentru care a fost necesar să se indice care sunt veniturile care vor fi avute în vedere pentru calcularea pensiei, acestea fiind enumerate limitativ în anexa la acest act normativ. ... 30. Această listă de venituri a fost preluată în anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010. ... 31. Pe de altă parte, art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, cu modificările și completările ulterioare (Decretul nr. 389/1972), stabilea că angajatorii erau datori să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, iar nu doar pentru retribuția tarifară de încadrare sau anumite sporuri. ... 32. Din interpretarea dispozițiilor de la lit. A pct. 18 și 19 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000), instanța de trimitere a apreciat că rezultă că, în general, sumele plătite salariaților din fondul de salarii făceau parte din baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. ... 33. Trecerea de la un sistem la altul de calcul al pensiei a generat numeroase litigii în fața instanțelor judecătorești atât cu privire la recalcularea pensiilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, cât și cu privire la calcularea pensiilor potrivit Legii nr. 19/2000 sau Legii nr. 263/2010, pentru asigurații care au realizat o parte din stagiu sub imperiul Legii nr. 3/1977. ... 34. În esență, toate aceste litigii au vizat aplicarea principiului contributivității, în sensul ca la stabilirea punctajului lunar (și ulterior, implicit, al celui anual și mediu anual pentru determinarea cuantumului pensiei) să se aibă în vedere nu doar veniturile expres și limitativ prevăzute în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și apoi în anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, ci și unele venituri care nu au fost indicate în aceste acte normative, dar pentru care angajatorul a achitat efectiv contribuția de asigurări sociale conform legislației în vigoare la acea dată. ... 35. Așadar, instanța de trimitere a apreciat că în acest tip de cauze trebuie făcută distincția între două concepte: baza de calcul al pensiei în sensul Legii nr. 3/1977, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, care este o noțiune legală, al cărei conținut este clar și strict reglementat de acte normative, cuprinzând doar retribuția tarifară de încadrare, la care ulterior s-au adăugat anumite sporuri exhaustiv enumerate de actele normative, și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale care conținea toate veniturile de natură salarială, angajatorul plătind această contribuție la întreg fondul de salarii care cuprindea și alte venituri decât cele care intrau, potrivit legii, în baza de calcul al pensiei în sensul Legii nr. 3/1977, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010. ... 36. S-a apreciat că noțiunea de bază de calcul al contribuției de asigurări sociale are același conținut ca noțiunea de bază de calcul al pensiei atunci când acesteia din urmă îi este atribuit înțelesul rezultat din aplicarea principiului contributivității. ... 37. Prima noțiune constituie o chestiune de drept cu un conținut care este clar stabilit de lege, în timp ce a doua noțiune constituie o chestiune de fapt care poate fi supusă verificării. ... 38. Esența acestor litigii, ca și a celor de față, este dacă, pentru stabilirea punctajului lunar, în vederea determinării cuantumului pensiei, trebuie să fie avută în vedere baza de calcul al pensiei, așa cum aceasta era reglementată de legislația în vigoare la data realizării veniturilor, care includea doar o parte din veniturile realizate, sau baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, care includea toate veniturile realizate. ... 39. Prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Curtea Constituțională a stabilit următoarele: „Noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.“ ... 40. Așadar, instanța de sesizare a apreciat că decizia Curții Constituționale se referă la noțiunea de bază de calcul al pensiilor în sensul de bază de calcul al contribuției de asigurări sociale, care poate fi verificată în concret sub aspectul conținutului ei, iar nu în sensul prevăzut de art. 10 raportat la art. 21 din Legea nr. 3/1977 sau cel folosit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, care îi stabileau expres și limitativ conținutul. ... 41. Instanța de sesizare a mai apreciat și că trebuie avut în vedere că prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, s-a stabilit cu caracter obligatoriu că: „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.“ ... 42. S-a remarcat că în dispozitivul acestei decizii se stabilește condiția ca veniturile să fi fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare fără a se indica despre ce bază de calcul este vorba, respectiv dacă este vorba despre baza de calcul al pensiei sau despre baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. ... 43. Deși în penultimul alineat al considerentelor acestei decizii se folosește sintagma „baza de calcul al pensiilor“, din restul considerentelor expuse de instanța supremă rezultă însă că s-a avut în vedere baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. ... 44. Totodată, se poate considera că în dispozitivul acestei decizii nu s-a indicat la ce bază de calcul se face referire pentru a evita o formulare redundantă, în sensul că determinantul a fost plasat la sfârșitul formulei, fiind vorba de „contribuția de asigurări sociale“. ... 45. Așadar, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție a avut în vedere sensul noțiunii de bază de calcul al pensiei stabilit de Curtea Constituțională în Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 echivalent cu noțiunea de bază de calcul al contribuției de asigurări sociale, iar nu sensul avut în vedere de Legea nr. 3/1977, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, făcând trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 46. Această soluție a fost confirmată ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018, prin intermediul căreia Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, o sesizare întrucât nu este îndeplinită condiția existenței unei chestiuni de drept reale, de care să depindă soluționarea pe fond a cauzei (paragraful 59), și nici condiția noutății chestiunii de drept a cărei lămurire se solicită (paragraful 69), instanța de sesizare făcând trimitere la paragrafele 74-83 din considerentele acestei decizii. ... 47. S-a arătat că, totuși, prin Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 29 martie 2019, pare că se exprimă o altă opinie, care face inaplicabile deciziile anterioare menționate, aceasta rezultând din cele reținute în considerentele de la paragrafele 120, 122, 127, 128, 129 și 146-148 ale acestei decizii. ... 48. Instanța de trimitere a apreciat că din această din urmă decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rezultă o nouă interpretare a Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, respectiv o dublă condiționare pentru valorificarea veniturilor în calculul pensiei, și anume: plata contribuției de asigurări sociale pentru acestea și includerea lor în baza de calcul al pensiei, conform legislației anterioare. ... 49. Or, așa cum s-a arătat, pe de o parte, în Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a menționat că ar fi vorba de baza de calcul al pensiei, ci doar de baza de calcul, iar din considerente rezultă cu claritate că este vorba de baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, așa cum a indicat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006. ... 50. Pe de altă parte, interpretarea care transpare din considerentele Deciziei nr. 6 din 11 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ar face inaplicabilă Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată de instanța supremă în recurs în interesul legii, întrucât aceasta din urmă se referea tocmai la situațiile în care anumite venituri făcuseră parte din baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, dar nu și din baza de calcul al pensiei în sensul Legii nr. 3/1977, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010. ... 51. Astfel, în cazul în care este vorba de venituri care au făcut parte din baza de calcul al pensiei în sensul Legii nr. 3/1977, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, casele teritoriale de pensii nu refuză valorificarea acestora, neexistând litigii de acest gen, iar dezlegarea dată în recurs în interesul legii nu are nicio aplicabilitate pentru că veniturile respective sunt oricum valorificate în temeiul actelor normative indicate. ... 52. Litigiile rezultă tocmai din aceea că nu se acceptă de către casele de pensii valorificarea în calculul punctajului lunar a unor venituri care nu au făcut parte din baza de calcul al pensiei în sensul Legii nr. 3/1977, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, dar pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, cu privire la această problemă de drept statuând Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată în recurs în interesul legii. ... 53. Dacă s-ar considera că prin această decizie s-a impus condiția ca veniturile să fi făcut parte din baza de calcul al pensiei potrivit Legii nr. 3/1977, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și, implicit, Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, sensul deciziei ar fi fost acela că niciun venit suplimentar în afara celor indicate în aceste texte legale nu poate fi valorificat în calculul pensiei. Or, considerentele acestei decizii sunt tocmai în sensul că trebuie valorificate toate veniturile pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale. ... 54. Totodată, această decizie ar fi inaplicabilă pentru că impune instanțelor să verifice dacă anumite venituri au făcut parte sau nu în mod efectiv din baza de calcul, problemă care nu se pune dacă se are în vedere baza de calcul al pensiei în sensul Legii nr. 3/1977, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, fiind vorba de o chestiune care nu se poate verifica de la caz la caz. ... 55. Față de această inconsecvență terminologică, instanța de trimitere a considerat că trebuie lămurit dacă condiția ca veniturile suplimentare să fi făcut parte din baza de calcul trebuie înțeleasă ca făcând referire la baza de calcul al pensiei în sensul restrâns al Legii nr. 3/1977, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sau la baza de calcul al pensiei în înțelesul rezultat din aplicarea principiului contributivității care echivalează cu baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. ... 56. În opinia instanței de sesizare, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, astfel cum rezultă din dispozitivul acesteia și în special din considerente, s-au impus două condiții: veniturile să fi făcut parte din baza de calcul al contribuției de asigurări sociale (care este echivalentă cu baza de calcul al pensiei în aplicarea principiului contributivității) și contribuția de asigurări sociale să fi fost efectiv achitată, ambele reprezentând chestiuni de fapt care trebuie verificate de la caz la caz. ... 57. S-a arătat că, într-o jurisprudență constantă a completului de judecată care a formulat prezentele sesizări conexate, veniturile suplimentare, altele decât cele care au făcut parte din baza de calcul al pensiei în sensul Legii nr. 3/1977, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, au fost valorificate în calculul pensiei dacă s-a dovedit (prin adeverințe eliberate de fostul angajator) că acele venituri au făcut parte din baza de calcul al contribuției de asigurări sociale și pentru ele contribuția de asigurări sociale a fost efectiv achitată. ... 58. Instanța de trimitere a considerat că, astfel cum a arătat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, trebuie avut în vedere și faptul că, în înțelesul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, asigurații dețin un bun care constă în contribuția de asigurări sociale plătită la bugetul asigurărilor sociale de stat, indiferent cine a efectuat plata (asiguratul sau angajatorul) întrucât aceasta a fost făcută pentru asigurat, în acest sens fiind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului citată în decizia respectivă. ... ...