Decizia CCR nr. 322/2025Punctul 21

21. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 180 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea reține că autorul acesteia se limitează, în criticile formulate, la a afirma că aceste norme nu respectă standardele de claritate și previzibilitate ale legii impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind astfel contrare art. 1 alin. (5) , art. 11 alin. (1) și (2) , art. 20, art. 21 alin. (3) , art. 24 și art. 132 din Constituție, precum și art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenție. Autorul excepției nu formulează însă o autentică argumentare a celor afirmate, în sensul că nu explicitează în ce constă pretinsa contrarietate a textului legal criticat față de normele fundamentale indicate, iar Curtea nu se poate substitui autorului în formularea acestor critici, deoarece acest demers ar echivala cu sesizarea sa din oficiu, ceea ce contravine art. 29 din Legea nr. 47/1992 (a se vedea pe larg, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, fiind nemotivată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 180 alin. (1) din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. ...