Decizia ÎCCJ nr. 56/2019 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 59. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... Asupra admisibilității sesizării 60. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are de analizat dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, față de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 61. Potrivit dispozițiilor precizate, „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – cauza ce face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 62. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că aceste condiții nu sunt îndeplinite decât parțial. ... 63. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 6.559/190/2016, având ca obiect recursul declarat împotriva Deciziei nr. 710 din 27 iunie 2018, pronunțată în apel de Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, într-o contestație întemeiată pe dispozițiile art. 7 din Legea nr. 77/2016. ... 64. Titulara sesizării, curtea de apel învestită cu judecata recursului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, este definitivă. ... 65. Hotărârile pronunțate în litigiile întemeiate pe art. 7 din Legea nr. 77/2016 sunt susceptibile de recurs, prin aplicarea regulii instituite de art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Această interpretare a fost dată și în cuprinsul Deciziei nr. 30 din 3 iunie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 17 iulie 2019. ... 66. Prevederile art. 482 alin. (2) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în sensul că hotărârile pronunțate în cererile ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 au fost excluse explicit de la controlul pe calea recursului. Acest text de lege nu este aplicabil în litigiul în care s-a formulat sesizarea, în raport cu prevederile art. 24 și art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acesta fiind supus legii de procedură în vigoare la data începerii procesului (2 septembrie 2016), respectiv art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în forma în vigoare la data declanșării demersului judiciar. ... 67. Față de aceste constatări, rezultă că primele trei condiții de admisibilitate a sesizării sunt întrunite, întrucât cauza în care s-a inițiat mecanismul hotărârii prealabile se află în competența legală de soluționare a curții de apel învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... 68. Prin sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă se solicită să se stabilească, în primul rând, „dacă în analiza impreviziunii este suficient ca instanța să constate că există fluctuații ale cursului valutar, respectiv ale valutei în care a fost acordat creditul sau trebuie să analizeze și alte aspecte, precum veniturile debitorului, bunurile pe care le deține debitorul“, iar prin a doua întrebare, supusă condiției ca răspunsul la prima întrebare să se refere și la analiza asupra veniturilor debitorului, se solicită să se precizeze de către instanța supremă „care este momentul la care ar trebui realizată analiza veniturilor, data notificării, data formulării contestației, data formulării acțiunii sau data soluționării definitive a cauzei?“ ... 69. În cauza în care s-a formulat sesizarea, cele două creditoare-reclamante au învestit instanța de fond cu o contestație întemeiată pe dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, în vederea stingerii creanțelor provenite din contractul de credit încheiat de părți în data de 14 august 2007 (înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil), având ca obiect acordarea unui împrumut în valoare de 65.000 CHF pentru o perioadă de 420 de luni, invocându-se neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate în ce privește notificarea formulată de debitorul pârât, potrivit art. 5 alin. (1) din același act normativ. Prin sentința primei instanțe s-a respins cererea unei creditoare pentru lipsa calității procesuale, dar s-a admis contestația celeilalte creditoare cesionare. ... 70. Sesizat cu soluționarea apelului declarat de debitor împotriva acestei sentințe, tribunalul a analizat condițiile obiective și subiective ale impreviziunii, potrivit considerentelor Deciziei nr. 623/2016, conchizând că acestea erau întrunite; în consecință, a fost admisă calea de atac și schimbată sentința, în sensul respingerii contestației. ... 71. În recurs, creditoarele-recurente au solicitat casarea deciziei din apel, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, respectiv încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept material privind impreviziunea. În calea de atac se face referire, în analiza impreviziunii, atât la condițiile obiective, cât și la condițiile subiective, invocându-se achiziția de către debitor a unui autoturism ulterior creșterii cursului valutar CHF, în condițiile în care s-ar fi susținut lipsa unor resurse financiare suficiente. ... 72. În legătură cu prima întrebare, prin care se urmărește să se clarifice dacă în analiza impreviziunii, pe lângă fluctuațiile cursului valutei în care a fost acordat creditul, instanța ar fi chemată să verifice și îndeplinirea altor condiții în persoana debitorului care a formulat notificarea de dare în plată, cu referire la bunurile și veniturile acestuia, precum și în legătură cu a doua întrebare subsecventă, prin care se urmărește a se stabili momentul de referință al analizei asupra acestor venituri ale debitorului, se constată că este îndeplinită condiția ca de lămurirea acestor chestiuni de drept să depindă soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței, în raport cu motivarea expusă în memoriul de recurs. ... 73. În ceea ce privește cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării, care reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate, în absența unei definiții legale a acestei noțiuni, verificarea îndeplinirii ei ține de exercitarea atributului de apreciere al completului învestit cu soluționarea unei astfel de sesizări. ... 74. Pentru a se conchide asupra noutății chestiunii de drept este necesar a se observa scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în practica instanțelor judecătorești (control a posteriori). ... 75. S-a statuat deja în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție că cerința noutății este îndeplinită atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, cum este și Legea nr. 77/2016, dar instanțele încă nu au dat acesteia o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, de o anumită întindere sau consistență. În consecință, importante sub acest aspect sunt existența și dezvoltarea unei jurisprudențe în materie. ... 76. Examenul jurisprudențial efectuat în speță evidențiază faptul că, deși actul normativ menționat este relativ recent intrat în vigoare, instanțele naționale s-au confruntat cu problema de drept în discuție, cristalizându-se o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunile de drept a căror lămurire se solicită. ... 77. În cadrul contestației formulate de creditor în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016, într-o covârșitoare majoritate, instanțele judecătorești, în ce privește contractele încheiate anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, nu și-au limitat analiza privind condițiile impreviziunii la elementele de fapt obiective, cum este moneda contractului de credit, prin verificarea variației cursului valutar, ci au procedat la verificarea condițiilor cumulative ale impreviziunii, astfel cum au fost configurate sub regimul Codului civil din 1864, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 77/2016 și în coordonatele stabilite de Curtea Constituțională. ... 78. În condițiile arătate, orientarea jurisprudenței spre o anumită interpretare a condițiilor impreviziunii și existența unei practici judiciare unitare a instanțelor naționale determină pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei. ... 79. Prin urmare, existența deja a unei practici unitare relevă faptul că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 80. Asupra condiției referitoare la existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că obiectul și scopul sesizării trebuie să aibă în vedere fie o normă de drept îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară, de natură să atragă o problemă veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit textul de lege, fie o normă cutumiară neclară, incompletă sau incertă ori incidența unor principii generale de drept al căror conținut sau sferă de acțiune sunt discutabile. ... 81. În același sens, întrebarea formulată trebuie să vizeze o chestiune de drept punctuală, iar chestiunea de drept respectivă trebuie să fie una importantă și determinantă pentru soluționarea fondului cauzei deduse judecății. ... 82. În verificarea acestei condiții de admisibilitate se constată că instanța de trimitere nu indică dispozițiile legale cu privire la care se solicită dezlegarea chestiunii de drept, iar în al doilea rând, prin niciun raționament nu se arată în ce ar consta dificultatea/neclaritatea care să determine intervenția instanței supreme printr-o dezlegare de principiu. În astfel de cazuri, soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost aceea de respingere a sesizării ca inadmisibilă (spre exemplu, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016; Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016). ... 83. În același timp, din motivarea atașată întrebărilor formulate rezultă că s-ar solicita dezlegarea instanței supreme asupra condițiilor impreviziunii ce trebuie analizate în aceste litigii, în raport cu cadrul stabilit prin deciziile Curții Constituționale la care se face trimitere în cuprinsul încheierii de sesizare. Problema sesizată ar fi legată de identificarea în contestația creditorului întemeiată pe dispozițiile art. 7 din Legea nr. 77/2016 a coordonatelor acestei analize, prin corelarea considerentelor din Decizia nr. 623/2016 cu Decizia nr. 95/2017 și cu Decizia nr. 415/2018, în sensul de a se stabili dacă fluctuația cursului valutar ar putea constitui singura condiție de analiză a impreviziunii ori ar fi necesară și analiza altor condiții, cum ar fi situația patrimonială a debitorului. ... 84. Or, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept constituie un mijloc procesual care asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. Având în vedere forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale, ce decurge din prevederile art. 147 alin. (4) din Constituția României, pe care se întemeiază obligativitatea interpretării și a soluției pronunțate de instanța de contencios constituțional, nu poate fi admisibilă sesizarea întemeiată pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, prin care nu se pune în discuție interpretarea unei dispoziții legale, ci lămurirea unor soluții ori considerente ale Curții Constituționale. ... 85. Curtea Constituțională a reținut că Legea nr. 77/2016 vizează o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii și că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua,art. 4,7 și 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract în parte, în temeiul Legii nr. 77/2016, precum și în temeiul prevederilor art. 969 și art. 970 din Codul civil din 1864, însă în configurarea determinată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623/2016. ... 86. Se constată, de altfel, că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 martie 2019, s-a pronunțat asupra obligației instanțelor naționale de a se conforma celor statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 623/2016, în verificarea măsurii în care sunt îndeplinite condițiile impreviziunii, cu referire la soluționarea cererilor de dare în plată, în vederea stingerii obligațiilor izvorâte din contractele de credit, formulate de debitorii supuși în continuare unei executări silite, deși executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare, în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016. ... 87. Prin urmare, chiar dacă se referă la cererile debitorilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 și nu la contestațiile creditorilor formulate în temeiul art. 7 din același act normativ, este vorba de una și aceeași problemă de drept privind condițiile impreviziunii, care a mai fost rezolvată printr-o hotărâre a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție. În acest context este exclus ca sesizarea dedusă judecății să se refere la o chestiune de drept reală, dificilă, care să necesite a fi lămurită și care să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale de principiu pentru preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, fiind înlăturate, din aceleași motive, condiția distinctă a noutății chestiunii de drept și cea negativă, ca, asupra acesteia, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat. ... 88. În legătură cu a doua teză a primei întrebări, privind posibilitatea instanței învestite cu soluționarea contestației creditorului, formulată în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016, de a analiza în cadrul impreviziunii și aspectele legate de veniturile și bunurile debitorului, în completarea considerentelor anterioare referitoare la inadmisibilitatea sesizării mai trebuie subliniat și că, atunci când întrebarea este adresată în contextul art. 519 din Codul de procedură civilă, chestiunea de drept nu trebuie să decurgă din aplicarea acesteia la circumstanțele particulare ale speței, configurate în limitele judecății prin cererile și apărările părților, astfel cum rezultă din modul de redactare al acestei întrebări. Chestiunile de fapt rămase la aprecierea instanței nu pot forma obiectul unei sesizări prin care să se obțină un răspuns de principiu de drept cu valoare obligatorie. ... 89. Privind a doua întrebare adresată instanței supreme în legătură cu „momentul la care ar trebui realizată analiza veniturilor, respectiv data notificării, data formulării contestației, data formulării acțiunii sau data soluționării definitive a cauzei“, se reține în primul rând că problema de drept ce formează obiectul primei întrebări, cu care aceasta se află în corelare, nu întrunește condițiile de admisibilitate. În al doilea rând, pornind de la faptul că procedura contestației creditorului în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016 este în mod evident asociată procedurii de notificare realizate de debitor, o analiză a condițiilor subiective referitoare la impreviziune, în limitele procesuale determinate de cererile și apărările părților, intră în atributul instanței sesizate de creditor, mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul de procedură civilă neputând fi deturnat de la scopul legal al unificării practicii judiciare și utilizat pentru tranșarea aspectelor litigioase cu care este învestită instanța de trimitere. ... 90. Operațiunea de interpretare și aplicare a normelor legale privind impreviziunea, în interpretarea dată de Curtea Constituțională, la circumstanțele diferite care caracterizează litigiul nu poate fi atribuită completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci revine instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. ... 91. Dat fiind că mecanismul de unificare a practicii judiciare, prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, nu poate fi valorificat, atâta vreme cât legiuitorul a instituit anumite condiții restrictive și cumulative de admisibilitate, prezenta sesizare urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... ...