Decizia ÎCCJ nr. 40/2019 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 30. Opinia completului de judecată învestit cu soluționarea apelului, exprimată cu majoritate, este că, în interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 84 alin. (1) și (2) din același act normativ, nulitatea rezultând din redactarea cererii de chemare în judecată de o persoană juridică, în calitate de mandatar al altei persoane juridice, poate fi acoperită, în condițiile art. 177 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 31. În opinia separată s-a argumentat în sensul că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispozițiilor legale incidente, avându-se în vedere următoarele aspecte: a) Prin Decizia nr. 9/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a admis sesizarea pronunțată de Tribunalul Brașov privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit că, în interpretarea și aplicarea art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanței de judecată nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă. În cuprinsul deciziei mai sus invocate s-a arătat că un contract de mandat încheiat între două persoane juridice produce efecte doar în planul dreptului material, nu și în planul dreptului procesual, guvernat în materia reprezentării de norme imperative (paragraful 33). Norma cuprinsă în art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu vizează ocrotirea interesului personal al părților, ci desfășurarea procesului civil însuși, fiind imperativă și de ordine publică. Este de principiu că părțile nu pot acoperi prin voința lor viciile unui act de procedură săvârșit cu încălcarea unei norme de ordine publică și nici nu se pot pronunța valabil cu privire la dreptul de a invoca nesocotirea unei astfel de norme. Pe de altă parte, problema înlăturării neregularităților actului de procedură se pune, conform art. 177 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului. Încălcarea dispozițiilor legale referitoare la reprezentarea procesuală este însă sancționată cu nulitatea, care nu este condiționată de existența unei vătămări, conform art. 176 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... b) Art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează reprezentarea convențională a persoanelor juridice, în timp ce art. 82 alin. (1) din același act normativ se referă la dovada acestei calități, fiind de la sine înțeles că împuternicirea de a reprezenta a fost acordată, cu respectarea cerințelor legii, unui avocat sau consilier juridic [art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă], urmând ca aceștia din urmă să facă dovada calității lor prin înscrisurile prevăzute în legea de organizare și exercitare a profesiei. În situația în care împuternicirea de a reprezenta nu a fost dată unui avocat sau unui consilier juridic, nu se pune problema acordării unui termen conform art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru ca persoana care a formulat o acțiune în numele unei persoane juridice să își dovedească pretinsa calitate de reprezentant, pe care legea nu i-o recunoaște. ... c) Interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 84 alin. (2) din același act normativ, nu este posibilă, având în vedere că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 485/2015, art. 84 alin. (2) din Codul de procedură civilă a fost declarat neconstituțional. ... ... ...