Decizia ÎCCJ nr. 40/2019 (HP)Punctul VII

VII. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 32. Apelanta-petentă A a arătat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. Astfel, sunt îndeplinite condițiile privind soluționarea cauzei în ultimă instanță, precum și cea potrivit căreia chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat, nefiind îndeplinite celelalte condiții prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, după cum urmează: Îndeplinirea condițiilor de exercitare a acțiunii civile, din perspectiva calității de reprezentant a semnatarului acțiunii, a făcut obiectul soluționării cauzei în primă instanță (în al doilea ciclu procesual), Judecătoria Craiova apreciind că toate viciile invocate cu referire la cererea de chemare în judecată au fost acoperite. Împotriva soluției date excepției lipsei calității de reprezentant, intimata C nu a formulat apel, astfel încât această dezlegare a intrat în puterea lucrului judecat, or, în privința dezlegărilor date de către prima instanță unor aspecte de fapt sau de drept, efectele pasivității părții interesate în a promova calea de atac nu pot fi înlăturate de instanța de control judiciar, întrucât ordinea publică, reprezentată de principiul „res judicata pro veritate habetur“, ar fi încălcată, iar excepția lipsei calității de reprezentant are natura juridică a unei excepții relative, neputând fi invocată pentru prima oară în apel. Totodată, cauza se află în cel de-al doilea ciclu procesual, iar rejudecarea litigiului reprezintă o continuare a căii de atac, astfel încât instanța poate invoca din oficiu motive de ordine publică (în măsura în care acestea ar exista) doar dacă nu agravează situația apelantei, fiind necesar ca principiul non reformatio in pejus să fie respectat și cu ocazia rejudecării după admiterea apelului. Față de aceste considerente s-a apreciat că nu este îndeplinită condiția care impune să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei respective. Referitor la condiția noutății s-a arătat că mențiunea cuprinsă în paragrafele 33 și 36 din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 9/2016 privind caracterul imperativ al normelor ce guvernează materia reprezentării nu este de natură a indica faptul că instanța supremă ar fi analizat tipul sancțiunii (nulității) care afectează o cerere viciată prin promovarea acesteia de către un mandatar care nu are calitatea reglementată de art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, întrucât „caracterul imperativ“ al normei reprezintă un alt criteriu de clasificare a normei juridice față de criteriul interesului ocrotit. Dezlegările de drept conținute de Decizia Curții Constituționale nr. 246/2017 rețin caracterul relativ al sancțiunii, existând remediu procedural de natură a acoperi viciul promovării unei acțiuni de către o persoană care nu îndeplinește calitatea impusă de art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Pe fondul sesizării, apelanta-petentă a apreciat că promovarea cererii de chemare în judecată de către persoana juridică printr-un reprezentant care nu are calitatea impusă de art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu atrage sancțiunea anulării cererii, în măsura în care, până la momentul pronunțării asupra excepției de nulitate, cererea de chemare în judecată a fost însușită de titularul dreptului, fie personal, fie prin reprezentantul având calitatea impusă de art. 84 alin. (1) din același act normativ. ... 33. Prin notele scrise formulate, apelanta-intimată, care a declarat apel incident, a solicitat să se aibă în vedere deciziile nr. 9/2016 și nr. 19/2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 246/2017, conform cărora, în interpretarea și aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din același act normativ; or plângerea contravențională a fost formulată de A reprezentată prin împuternicit B, iar societatea sancționată contravențional a fost D. ... ...