Decizia ÎCCJ nr. 16/2019 (HP)Punctul VII
Punctul VII
VII. Punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept supuse dezlegării
Direcția de specialitate opinează cu privire la chestiunea de drept care formează obiectul sesizării prealabile în Dosarul nr. 1.449/1/2019 că, în cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, serviciul de probațiune se include în sfera „subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă“, în sensul art. 425^1 alin. (2) teza I din Codul de procedură penală raportat la teza finală a art. 34 din același cod, în ipoteza în care a sesizat instanța conform art. 583 din Codul de procedură penală.
În susținerea opiniei exprimate au fost expuse următoarele argumente:
a) În conformitate cu dispozițiile art. 29 din Codul de procedură penală, participanții în procesul penal sunt: organele judiciare, avocatul, părțile, subiecții procesuali principali, precum și alți subiecți procesuali.
Referindu-se la această din urmă categorie de subiecți procesuali, art. 34 din același cod prevede că, în afara participanților prevăzuți la art. 33 (subiecții procesuali principali - suspectul și persoana vătămată), sunt subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum și orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile judiciare penale.
În cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, reglementată în art. 583 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 597 raportat la art. 425^1 din același cod - ca procedură judiciară penală -, serviciul de probațiune constituie un organ prevăzut de lege având drepturi, obligații sau atribuții, în accepțiunea tezei finale a art. 34 din Codul de procedură penală. În consecință, serviciul de probațiune are calitatea de subiect procesual în cadrul procedurii judiciare penale menționate.
Calitatea de organ prevăzut de lege având drepturi, obligații sau atribuții în procedura revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere și, deci, calitatea de subiect procesual a serviciului de probațiune în cadrul acestei proceduri judiciare penale rezultă din dispozițiile Codului penal, ale Codului de procedură penală, ale Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și ale Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.
În acest sens sunt: dispozițiile art. 94 alin. (4) din Codul penal; dispozițiile art. 583 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală reglementează atribuția consilierului de probațiune de a sesiza instanța în vederea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută în art. 96 din Codul penal; Legea nr. 253/2013 prevede, în art. 57 alin. (2) raportat la art. 56 alin. (1) , atribuția consilierului de probațiune de a verifica motivele care au determinat nerespectarea măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor stabilite de instanță pe durata termenului de supraveghere a suspendării executării pedepsei, în cazul în care constată această nerespectare, precum și obligația consilierului de probațiune de a sesiza instanța în vederea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dacă apreciază că nerespectarea s-a făcut cu rea-credință; în dispozițiile art. 43 lit. b) din Legea nr. 252/2013 se prevede atribuția de a evalua persoana aflată în supravegherea serviciului de probațiune, la solicitarea instanței de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la inițiativa consilierului de probațiune manager de caz, dacă, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile care îi revin; dispozițiile art. 67 din Legea nr. 252/2013.
Ansamblul dispozițiilor legale invocate conturează, cu claritate, poziția serviciului de probațiune, de organ prevăzut de lege, cu drepturi, obligații și atribuții în procedura de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, și, pe cale de consecință, calitatea serviciului de probațiune de subiect procesual în cadrul acestei proceduri. ...
b) În conformitate cu prevederile art. 597 alin. (5) din Codul de procedură penală, incidente în procedura revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dispozițiile cuprinse în titlul III al părții speciale privind judecata care nu sunt contrare dispozițiilor prezentului capitol se aplică în mod corespunzător.
Dispozițiile art. 425^1 alin. (2) teza I din Codul de procedură penală, referitoare la calea de atac a contestației, sunt cuprinse în titlul III al părții speciale și nu sunt contrare prevederilor cuprinse în capitolul IV din titlul V al părții speciale, devenind aplicabile în procedura revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Potrivit dispozițiilor art. 425^1 alin. (2) teza I din Codul de procedură penală, pot face contestație procurorul și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă.
În cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, serviciul de probațiune are, așa cum s-a arătat, calitatea de subiect procesual și, în condițiile în care acest subiect procesual a sesizat instanța în vederea revocării suspendării, serviciul de probațiune se include în sfera „subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă“, în accepțiunea dispozițiilor art. 425^1 alin. (2) teza I din Codul de procedură penală.
Calitatea serviciului de probațiune de „subiect procesual la care hotărârea atacată se referă“, în ipoteza în care acest subiect procesual a sesizat instanța în procedura revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, decurge din faptul că, în ipoteza menționată, instanța se pronunță, prin hotărârea atacată, asupra sesizării serviciului de probațiune.
Hotărârea prin care instanța admite sau respinge sesizarea serviciului de probațiune privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie o hotărâre care „se referă“, atât prin dispozitiv, cât și prin considerente, la acest subiect procesual.
În consecință, în ipoteza în care a sesizat instanța în vederea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, serviciul de probațiune este titular al căii de atac a contestației împotriva hotărârii prin care instanța se pronunță asupra revocării suspendării și este inclus în sfera „subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă“.
Această soluție, care decurge din aplicarea corelată a art. 583 din Codul de procedură penală și a art. 597 alin. (5) raportat la art. 425^1 alin. (2) teza I din același cod, reflectă soluția de principiu potrivit căreia titularul sesizării instanței este și titular al căii de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii prin care se soluționează sesizarea. ... ...
Sursa oficială ↗