Decizia ÎCCJ nr. 37/2019 (HP)Punctul III

III. Motivele reținute de titularul sesizării care susțin admisibilitatea procedurii 5. Prin Încheierea din data de 8 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.049/285/2017, Tribunalul Suceava - Secția I civilă a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că: ... 6. De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 29 alin. (2) și alin. (3^1) din Legea nr. 1/2000 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât prezenta acțiune de constatare a nulității absolute a titlului de proprietate pune în discuție îndreptățirea unității de cult pârâte la reconstituirea dreptului de proprietate în baza acestor prevederi legale, părțile, respectiv practica judiciară exprimând puncte de vedere contrare cu privire la incidența și interpretarea acestora. ... 7. În mod greșit apelanta-pârâtă contestă relevanța acestor dispoziții legale în cauză: conform prevederilor art. 479 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, aplicarea legii de către prima instanță. În cauză, memoriul de apel conține ample referiri la aceste prevederi legale, deci chiar apelanta a învestit instanța de apel cu analizarea acestora; de asemenea, considerentele sentinței apelate și întâmpinările din apel dezbat aceste chestiuni de drept. ... 8. Chestiunea de drept enunțată este nouă, deoarece prin consultarea jurisprudenței s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. ... 9. Caracterul de noutate se raportează, mai întâi, la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform prevederilor art. 519 din noul Cod de procedură civilă. ... 10. Instanța de trimitere apreciază că, în mod greșit, apelanta susține că toate chestiunile de drept supuse dezbaterii în prezenta procedură nu au caracter de noutate la nivelul Tribunalului Suceava. ... 11. Cele aproximativ 580 de dosare similare au fost introduse în același interval de timp, anterior neexistând astfel de litigii, multitudinea acestor dosare fiind generată de pronunțarea de către Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă a Deciziei nr. 147/A din 13 noiembrie 2013, în Dosarul nr. 1.162/1/2010*, menținută prin Decizia nr. 3.332 din 27 noiembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă, pronunțată în același dosar. ... 12. De altfel, până în prezent, doar două completuri de judecată din cele șapte ce funcționează la nivelul Tribunalului Suceava - Secția I civilă în materia apelurilor civile declarate conform prevederilor noului Cod de procedură civilă s-au pronunțat asupra apelurilor, un alt complet de apel a repus pe rol două litigii, iar altul a făcut referire la demararea prezentei proceduri. Într-un număr semnificativ de cazuri, litigiile sunt încă în curs de soluționare la nivelul Tribunalului Suceava. Practic, un procent foarte redus din totalul celor aproximativ 580 de dosare a fost soluționat definitiv, având în vedere că un procent covârșitor din aceste litigii nu a fost încă înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava, fiind încă în curs de soluționare în primă instanță, la nivelul judecătoriilor de pe raza Tribunalului Suceava. ... 13. Nu rezultă astfel o practică constantă și consacrată a Tribunalului Suceava în privința chestiunilor de drept din prezenta sesizare; din contră, se conturează un interes major pentru modul de soluționare a prezentei sesizări, iar mai multe completuri de judecată au luat în calcul suspendarea judecății, conform prevederilor art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă. ... 14. Chestiunile de drept ce fac obiectul sesizării prezintă un grad ridicat de dificultate, văzând, în primul rând, complexitatea și amploarea apărărilor și argumentațiilor părților. În al doilea rând, complexitatea analizei de drept se circumscrie incidenței prevederilor și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, asemenea corelări impunând o argumentație amplă și particularizată. În al treilea rând, chestiunile de drept sesizate impun analiza corelată a mai multor norme de drept [art. 6 alin. (1) , art. 29 alin. (2) și alin. (3^1) din Legea nr. 1/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 26/1996), art. 12 alin. (3) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 (Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991), Codul civil austriac]. Mai mult, aceste prevederi au suferit mai multe modificări pe parcursul desfășurării procedurii de reconstituire [de esență fiind modificările aduse Legii nr. 1/2000 prin Legea nr. 400/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, republicată (Legea nr. 400/2002)]. În plus, legislația de fond funciar incidentă în cauză se impune a fi corelată cu dispozițiile legale de drept comun, ce reglementează regimul juridic al nulităților absolute, întrucât petitul cauzei îl constituie constatarea nulității absolute a titlului de proprietate. De asemenea, analiza chestiunilor de drept sesizate impune aplicarea regulilor interpretative (logico-gramaticală, respectiv sistematică) a unor principii constituționale (principiul neretroactivității legii) și procedurale (principiul disponibilității), precum și a normelor de aplicare în timp a legii civile. În al patrulea rând, dificultatea chestiunilor de drept sesizate rezultă din necesitatea împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare, fiind vorba de circa 580 de dosare similare. ... 15. Instanța de sesizare apreciază că, față de multitudinea cauzelor și complexitatea chestiunilor de drept incidente, practica judiciară neunitară este inerentă, impunându-se statuarea unor dezlegări de principiu de către instanța supremă. ... 16. S-a arătat că, în prezent, există deja o practică neunitară la nivelul judecătoriilor de pe raza Tribunalului Suceava, fiind pronunțate zeci de soluții, atât în sensul admiterii acțiunilor, cât și în sensul respingerii acestora. ... 17. Chestiunile de drept supuse dezbaterii sunt de interes general, prezentând o mare importanță pentru societate, față de numărul foarte mare de petenți, părți în cadrul celor 580 de dosare și având în vedere că fiecare litigiu se referă la suprafața de 30 ha pădure, în total 17.000 ha pădure, și că suprafețele cu vegetație forestieră constituie bunuri de interes național, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 26/1996, preluate și în actualul Cod silvic [art. 3 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare]. ... 18. S-a mai arătat că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data sesizării. ... 19. Tribunalul Suceava, instanța de sesizare, a arătat că soluționează cauza în ultimă instanță, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare. ... ...