DECIZIE 31/2019Punctul IX

IX. Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție

95. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr. XV din 21 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 14/2005 și publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 119 din 8 februarie 2006, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. 3 lit. a) din Codul de procedură penală și a dispozițiilor art. 184 din Codul de procedură civilă, a stabilit:

1. În cauzele în care acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală, printr-o soluție de netrimitere în judecată, adoptată de procuror, acesta are calitatea de a exercita în fața instanței civile acțiunea pentru desființarea totală sau parțială a unui înscris falsificat, numai în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă. ...

2. În celelalte cazuri, aceeași acțiune aparține părților. ...

Prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 45 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală, s-a stabilit că „Procurorul are legitimare procesuală activă de a formula acțiunea civilă pentru desființarea, în tot sau în parte, a unui înscris falsificat, atunci când acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală printro soluție de netrimitere în judecată“.

Mai poate prezenta relevanță asupra unora din chestiunile ce s-ar putea ridica în legătură cu acest subiect Decizia nr. 16 din 10 mai 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pronunțată în Dosarul nr. 739/1/2017 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 13 iunie 2017, prin s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad - Secția penală în Dosarul nr. 10.869/55/2016. ...

96. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54,art. 344 alin. (3) și (4) , art. 346 alin. (3) și (7) , art. 347 și art. 549^1 din Codul de procedură penală și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015 a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (3) și (4) , art. 346 alin. (3) și (7) și art. 347 din Codul de procedură penală, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și a constatat că dispozițiile art. 54 și art. 549^1 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și a constatat că dispozițiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2) “, este neconstituțională și a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală , potrivit căreia instanța ierarhic superioară ori completul competent se pronunță „fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2) “, este neconstituțională. ... ...