Decizia ÎCCJ nr. 27/2019 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 20. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: + Asupra admisibilității sesizării 21. Procedura sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, privită ca mecanism procedural nou și ca parte a reformării sistemului procesual civil, are drept scop uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, așa încât, spre deosebire de recursul în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară intervenită deja în rândul instanțelor judecătorești, ea are semnificația unui remediu a priori care urmărește să preîntâmpine practica judiciară neunitară. ... 22. În vederea atingerii scopului menționat, legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, conturând, prin urmare, cadrul legal al instituției analizate. ... 23. Conform art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 24. Conform art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 25. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite cumulativ. Odată declanșat mecanismul de unificare jurisprudențială, urmează a fi avute în vedere și condițiile formale pe care trebuie să le îndeplinească încheierea de sesizare. ... 26. Condițiile de admisibilitate pot fi identificate după cum urmează: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 27. Verificând admisibilitatea sesizării supuse analizei, se constată îndeplinirea numai în parte a condițiilor prevăzute de legiuitor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, după cum se va arăta în continuare. ... 28. Astfel, primele trei cerințe sunt întrunite, întrucât Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă este legal învestit cu soluționarea apelului declarat de contestatorul X împotriva Încheierii civile nr. 13.406 din 2 noiembrie 2017 pronunțate de Judecătoria Timișoara în Dosarul nr. 24.477/325/2017, ce are ca obiect contestația la executare împotriva tuturor formelor de executare silită pornite în cadrul Dosarului execuțional nr. xxx/2017, aflat pe rolul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați A și B. Prin încheierea atacată s-a admis în parte cererea contestatorului prin care s-a solicitat suspendarea executării silite în Dosarul execuțional nr. xxx/2017 până la soluționarea definitivă a litigiului având ca obiect contestație la executare, judecătoria dispunând suspendarea executării silite numai până la soluționarea contestației la executare în primă instanță. Așadar, în această pricină, în faza apelului, Tribunalul Timiș judecă în ultimă instanță și urmează să pronunțe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit prevederilor art. 719 alin. (1) și (6) din Codul de procedură civilă. ... 29. Cu referire la condițiile de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată și caracterul de noutate al chestiunii de drept identificate, se observă că, deși în cadrul sesizării se indică, în principal, faptul că de modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă depinde soluționarea pe fond a cauzei, în realitate, instanța de trimitere urmărește „interpretarea chestiunii de drept asupra căreia jurisprudența a statuat în mod neunitar“. ... 30. Din cuprinsul sesizării reiese că justificarea prezentului demers în justiție se regăsește în constatarea făcută de tribunal în dosarul cauzei, în sensul că, deși problema efectelor suspendării dispuse de prima instanță a făcut obiectul întâlnirii președinților secțiilor civile ale curților de apel în noiembrie 2015, care, la punctul 16 din minuta întocmită cu acea ocazie, au apreciat că suspendarea executării silite este limitată în timp până la momentul soluționării în primă instanță a contestației, în continuare instanțele au dat interpretări diferite acestui text de lege. ... 31. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că autorul sesizării nesocotește pe această cale prevederile legale instituite pentru declanșarea procedurii prealabile, dar și scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea menționatului mecanism procedural, respectiv pe acela de asigurare a predictibilității jurisprudenței, anterior intervenirii unei practici neunitare constante în rândul instanțelor judecătorești. ... 32. S-a putut observa, din multitudinea hotărârilor judecătorești comunicate în prezentul dosar, în considerarea jurisprudenței instanțelor naționale în materie, că opiniile judecătorilor diferă chiar și în cadrul circumscripției aceleiași curți de apel sau aceluiași tribunal și că dovada soluționării diferite a prezentei probleme de drept exista anterior actului de sesizare a instanței supreme. ... 33. Prin urmare, în cauza de față, mecanismul de unificare al hotărârii prealabile nu mai poate fi utilizat, câtă vreme nu se pune problema lămuririi unei chestiuni de drept cu caracter de noutate care să facă obiect al sesizării, ci se semnalează necesitatea asigurării unei interpretări și aplicări unitare a legii de către toate instanțele judecătorești, scop care se poate atinge numai prin formularea unui recurs în interesul legii. ... ... ...