Decizia ÎCCJ nr. 18/2019 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 17. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele de judecată au comunicat puncte de vedere sau simple opinii referitoare la problemele de drept supuse dezlegării, unele dintre acestea transmițând și jurisprudență. ... 18. Din analiza punctelor de vedere/opiniilor exprimate de instanțe și, după caz, a hotărârilor transmise de acestea, se desprind următoarele orientări: A) O orientare majoritară, cvasiunitară, întemeiată inclusiv pe jurisprudență, conform căreia: a. dispozițiile art. 2 pct. 26 și 27 din Legea nr. 61/1991 nu se coroborează/întregesc cu prevederile cuprinse în Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare, deoarece cele două acte normative au sfere de reglementare distincte și au fost emise în scopuri diferite. 19. S-a arătat în acest sens că Legea nr. 61/1991 reglementează conviețuirea socială, ordinea și liniștea publică și a fost adoptată în scopul menținerii la nivelul societății a unui climat de ordine și bună conviețuire, în timp ce normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 reglementează regulile impuse pentru păstrarea unui nivel optim al sănătății populației. ... 20. De asemenea, Normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014, dincolo de faptul că sunt emise în aplicarea altei legi decât Legea nr. 61/1991, protejează „liniștea“ locatarilor care, în funcție de situație, poate fi tulburată de intensități sonore semnificativ mai reduse decât cele care pot afecta sănătatea. Astfel, existând o normă specială care prevede ca faptă contravențională depășirea nivelului de zgomot prevăzut de Normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014, legiuitorul a păstrat contravențiile prevăzute de Legea nr. 61/1991 pentru a sancționa persoanele care produc zgomot care, deși nu afectează sănătatea publică prin intensitatea sa, creează un disconfort suficient, de natură să afecteze normele de conviețuire socială, ordinea și liniștea publică. ... ... b. stabilirea zgomotului la „intensitate mare“ sau la „intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor“, în sensul art. 2 pct. 26 și, respectiv, pct. 27 din Legea nr. 61/1991 nu trebuie să se facă în mod obiectiv, prin mijloace tehnice omologate. 21. În sprijinul acestei opinii s-a susținut că nu există o dispoziție legală care să conducă la concluzia că stabilirea intensității zgomotului trebuie făcută obiectiv, iar, atunci când legiuitorul a apreciat că trebuie folosite mijloace tehnice pentru constatarea unei contravenții, a reglementat acest aspect în mod expres (spre exemplu, în cazul constatării unei contravenții constând în depășirea limitei de viteză). ... 22. Mai mult, aprecierea unui zgomot ca fiind de intensitate ridicată depinde de anumiți factori variabili, cum ar fi locul în care se produce zgomotul sau ora la care se produce, ceea ce face dificil de încadrat zgomotul de intensitate mare în anumite limite clar reglementate de lege; dimpotrivă, intensitatea mare a zgomotului se apreciază de la caz la caz, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei fapte. ... 23. Nu este necesară folosirea unor mijloace tehnice omologate, fiind suficient ca fapta să fie constatată în mod direct de organele de control abilitate sau pe baza declarațiilor martorilor oculari. ... 24. Spre deosebire de alte dispoziții legale prin care se instituie răspunderea contravențională pentru abateri cu un preponderent caracter tehnic, Legea nr. 61/1991, în ceea ce privește faptele prevăzute la art. 2 pct. 26 și 27, nu stabilește o limită tehnică a zgomotului produs, astfel încât agentul constatator este ținut a aprecia dacă sunt întrunite elementele constitutive ale uneia dintre contravențiile menționate, prin raportare la circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte; așadar, în lipsa oricăror prevederi exprese în norma de incriminare privind limitele maximale ale nivelului de zgomot permis, utilizarea unor mijloace tehnice omologate pentru constatarea acestui tip de fapte contravenționale ar adăuga la lege și ar restrânge, dincolo de limitele legii, posibilitatea constatării contravențiilor pentru că ar impune, implicit, ca agentul constatator să facă personal constatarea, rămânând neacoperite cel puțin situațiile în care zgomotul se reduce sau încetează până la sosirea lui. ... 25. S-au pronunțat, respectiv și-au exprimat opinia în acest sens, următoarele instanțe: – judecătoriile Onești (Sentința nr. 594 din 4.04.2018), Brașov, Iași, Hârlău, Buzău, Săveni, Botoșani (Sentința nr. 1.317 din 22.03.2018), Vaslui (sentințele nr. 1.207 din 7.06.2017 și nr. 40S din 22.02.2018), Sectorului 1 București (Secția a II-a civilă - Sentința nr. 8.110 din data de 7.12.2018), Sectorului 2 București (Secția civilă - sentințele nr. 5.482 din 22.04.2016 și nr. 9.152 din 5.07.2016), Sectorului 5 București (Sentința nr. 4.780 din 28.05.2012), Drobeta-Turnu Severin, Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Videle, Lugoj (sentințele nr. 224 din 23.01.2012 și nr. 1.164 din 24.04.2012, irevocabile), Timișoara (Secția a II-a civilă - sentințele nr. 4.912 din 15.05.2017, nr. 10.234 din 11.10.2017, nr. 10.414 din 12.10.2016, nr. 16.344 din 11.11.2014 și nr. 1.695 din 13.02.2019), Constanța (Sentința nr. 4.658 din 24.04.2015), Tulcea (sentințele nr. 740 din 17 martie 2015, nr. 1.548 din 3.06.2016 și nr. 836 din 2.04.2018), Târgu Neamț (sentințele nr. 1.118 din 30.04.2015, nr. 1.252 din 21.05.2015 și nr. 1.485 din 11.06.2015) și Bicaz (Sentința nr. 195 din 23.02.2018); ... – tribunalele Sibiu (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), Vâlcea (Secția a II-a civilă - Decizia nr. 1.704/2017), Buzău (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 1.402 din 24 octombrie 2017), Arad [Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale (deciziile nr. 896 din 27.09.2017, nr. 1.191 din 21.11.2017, nr. 616 din 13.09.2018, nr. 617 din 13.09.2018 și nr. 685 din 27.09.2018], Caraș-Severin (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), București (Secția a II-a contencios administrativ și fiscal), Vaslui, Timiș (Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 2.116 din 5.12.2016), Ilfov (Decizia nr. 626 din 12 februarie 2018), Timiș (Secția de contencios administrativ și fiscal - deciziile nr. 600 din 11 aprilie 2018, nr. 1.413 din 9 august 2017 și nr. 2.116 din 5 decembrie 2016) și Argeș (Secția civilă); ... – Curtea de Apel Târgu Mureș ... ... ... ... B) O altă orientare, izolată, întemeiată exclusiv pe opinii și nematerializată în soluții de caz, conform căreia: a) dispozițiile art. 2 pct. 26 și 27 din Legea nr. 61/1991 se coroborează/întregesc cu prevederile cuprinse în Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației (art. 16), aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014; ... b) stabilirea zgomotului la „intensitate mare“ sau la „intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor“, în sensul art. 2 pct. 26 și, respectiv, pct. 27 din Legea nr. 61/1991, trebuie să se facă în mod obiectiv, prin mijloace tehnice omologate, precum și orice alte dovezi încuviințate prin lege, conform art. 249 și 250 din Codul de procedură civilă. ... ... ... 26. Și-au exprimat opinia în acest sens Judecătoria Alexandria, tribunalele Neamț (Secția I civilă și de contencios administrativ), Hunedoara (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), Giurgiu și Ialomița. ... 27. În sprijinul acestei orientări au fost invocate următoarele argumente: – noțiunile avute în vedere de prevederile legale supuse interpretării, respectiv „zgomot“ și „intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor“, nu sunt definite de către actul normativ în cauză, iar calificarea acestora pentru verificarea aplicabilității textelor de lege, în vederea încheierii procesului-verbal de contravenție și aplicării sancțiunii contravenționale, implică o mare doză de subiectivitate, în condițiile în care, în cadrul judecării plângerilor contravenționale, în cele mai multe cazuri, se propun și audiază martori care în funcție de percepțiile proprii consideră existența sau nu a zgomotului sau a intensității de natură a tulbura liniștea locuitorilor; ... – s-ar impune deci ca, pentru reducerea subiectivității aprecierii personale a agentului constatator în calificarea acestor noțiuni de natură a determina elementul material al contravențiilor în discuție, „zgomotul“ și „intensitatea mare“ să fie determinate prin raportare la caracteristici obiective care să presupună măsurători cu aparate tehnice specifice pentru determinarea unor valori obiective, în raport cu care să fie sau nu aplicate sancțiuni contravenționale; ... – având în vedere faptul că, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în raport cu dispozițiile art. 6 din C.E.D.O., contravenția este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală“, mențiunile procesului-verbal de contravenție trebuie susținute de un probatoriu aferent cu privire la existența faptei contravenționale, săvârșirea faptei de către petent și vinovăția acestuia în comiterea contravenției, probațiune care s-ar impune a fi centrată pe elemente obiective cu înalt conținut științific având la bază mijloace tehnice omologate. ... ... ...