Decizia ÎCCJ nr. 9/2019 (HP)Punctul IV

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 17.04.2019 · dosar 376/1/2019
Punctul IV
IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. În urma consultării instanțelor de judecată s-a evidențiat opinia majoritară potrivit căreia noțiunea de faptă, din sintagma „(...) instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare (...)“, include în sfera sa de conținut și înțelesul unui act material din cuprinsul unei infracțiuni continuate, astfel cum este acesta definit la art. 35 alin. (1) din Codul penal, respectiv „acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni“. În acest sens au opinat curțile de apel: Brașov, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Timișoara; tribunalele: Bistrița-Năsăud, Brașov, București, Covasna, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Olt, Teleorman, Timiș, Vaslui, judecătoriile: Bistrița, Zărnești, Babadag, Măcin, Odorheiu Secuiesc, Giurgiu, Roman, Timișoara, Lugoj, Caransebeș, Vaslui, Hârlău, Pașcani, Craiova, Orșova, Vânju Mare și judecătoriile sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5 și 6 București. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai sus amintite au precizat, în esență, că își însușesc punctul de vedere exprimat de instanța de sesizare în sensul că fiecare dintre acțiunile sau inacțiunile prevăzute de legea penală, în sensul de fapte, constituie o acuzație în materie penală distinctă, ce reprezintă obiectul judecății și pentru care instanța trebuie să se pronunțe, în caz contrar inculpatul fiind privat de judecata în dublu grad de jurisdicție, obligatorie conform art. 2 paragraful 1 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Alte instanțe au opinat că noțiunea de faptă, din sintagma „(...) instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare (...)“, nu include în sfera sa de conținut și înțelesul unui act material din cuprinsul unei infracțiuni continuate, astfel cum este acesta definit la art. 35 alin. (1) din Codul penal, respectiv „acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni“. În acest sens au comunicat puncte de vedere Curtea de Apel București, Tribunalul Caraș-Severin și Tribunalul Vrancea. Răspunsurile curților de apel Alba Iulia, Bacău, Cluj, Ploiești, Constanța, Târgu Mureș și tribunalelor Arad, Brașov, Cluj, Sălaj cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. ...
Sursa oficială ↗