Decizia ÎCCJ nr. 9/2019 (HP)Punctul VI

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 11.03.2019 · dosar 34.079/303/2015
Punctul VI
VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 26 septembrie 2017, a respins, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel București pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind „interpretarea dispozițiilor art. 520 alin. (4) prin raportare la art. 416 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în sensul de a se stabili dacă redeschiderea judecății cauzei, după pronunțarea hotărârii prealabile, este un act de procedură ce trebuie efectuat din oficiu“. 35. Instanța supremă a reținut în considerentele deciziei sus-menționate următoarele: 24. În cazul de față, titularul sesizării solicită interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile. ... 25. Ceea ce se impune este doar realizarea unui simplu raționament judiciar, prin citirea textului a cărui interpretare formează obiectul sesizării în corelare cu textul-cadru din materia reluării judecării procesului, respectiv art. 415 din Codul de procedură civilă, și cu înțelegerea faptului că procedura hotărârii prealabile a fost creată pentru a-i facilita judecătorului, iar nu părților, interpretarea unui text de lege. Procedându-se astfel, nu s-ar mai putea identifica nicio sursă de ambiguitate în cuprinsul art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă și nicio «dificultate a stabilirii rațiunii textelor legale a căror lămurire se solicită». ... 26. În continuarea acestor aprecieri, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept subliniază și că, în raportul întocmit pentru darea unui aviz solicitat Curții de Casație franceze în cadrul procedurii instituite prin art. 1031-1 din Codul de procedură civilă francez, preluate și în Codul de procedură civilă român în art. 519-521 (raport publicat în Buletinul informativ al Curții de Casație nr. 777 din 1 martie 2013), s-a arătat, cu privire la faptul că problema de drept trebuie să prezinte o dificultate serioasă, că «o problemă poate să fie nouă și totuși să nu reclame intervenția curții supreme, care nu trebuie să fie considerată un serviciu public de consultanță juridică», precum și că «dificultatea „serioasă“ a problemei de drept... nu-l scutește pe judecătorul fondului de obligația sa de a judeca». ... 27. Prin urmare, rămâne atributul exclusiv al instanței solicitante să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând în acest scop mecanismele de interpretare a actelor normative. ... ... ... B. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele de judecată au comunicat puncte de vedere sau simple opinii referitoare la problemele de drept supuse dezlegării, unele dintre acestea transmițând inclusiv jurisprudență. 36. Din analiza punctelor de vedere exprimate de instanțe și, după caz, a hotărârilor transmise de acestea se desprind următoarele orientări: A) O orientare conform căreia, necuprinzând o dispoziție expresă, prevederile art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu impun în sarcina instanțelor obligația de a repune cauza pe rol, din oficiu, după soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenție, repunerea pe rol a cauzei fiind supusă regulilor de drept comun prevăzute de art. 415 din Codul de procedură civilă; obligația de a solicita repunerea pe rol a cauzei revine părților, în lipsa cererii acestora de repunere pe rol a cauzei, formulată în termenul prevăzut de art. 416 alin. (1) din același cod, intervenind sancțiunea perimării cererii de chemare în judecată. 37. S-au pronunțat, respectiv și-au exprimat opinia în acest sens, următoarele instanțe: – judecătoriile Sectorului 1 București (Sentința nr. 6.674 din 15.09.2017), Sectorului 5 București (Încheierea din 5.12.2014 și Sentința nr. 8.176 din 17.11.2017, pronunțate în Dosarul nr. 4.747/302/2014, și Încheierea din 9.06.2016 și Sentința nr. 11 (PJ) din 27.04.2017, pronunțate în Dosarul nr. 9.893/302/2016), Călărași (Sentința nr. 1.465 din 05.07.2017), Lehliu-Gară, Slobozia, Urziceni, Buftea, Cornetu, Giurgiu, Bistrița, Năsăud, Pașcani, Câmpina, Mizil, Gura Humorului (Sentința nr. 178 din 21.02.2018, casată prin Decizia nr. 118 din 26.09.2018 a Tribunalului Suceava - Secția I civilă), Lugoj (Sentința nr. 3.316 din 06.12.2017), Brașov, Vânju Mare, Slatina și Balș; ... – tribunalele București (secțiile III-VI civile), Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Cluj (Secția civilă), Galați, Bistrița-Năsăud (Secția I civilă), Bihor (Secția a II-a civilă), Bihor (Secția a III-a contencios administrativ și fiscal), Satu Mare (Decizia nr. 23/R din 20.03.2017), Gorj (Secția a II-a civilă) și Covasna (Secția civilă); ... – curțile de apel Bacău, București (secțiile a V-a și a VI-a civile) și Constanța (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal - încheierile din 30 mai 2018 și din 3 decembrie 2018). ... ... 38. În sprijinul acestei orientări au fost invocate următoarele argumente: – dispozițiile art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă reglementează un caz de suspendare de drept a judecății, instanța de judecată neputând aprecia cu privire la oportunitatea suspendării judecății; ... – în cazul suspendării de drept a judecății, regula o constituie redeschiderea judecății doar la cerere, aspect care rezultă din prevederile art. 415 pct. 2 din Codul de procedură civilă, care reglementează reluarea procesului la cerere în șase dintre cele șapte cazuri de suspendare de drept a judecății menționate expres la art. 412 alin. (1) din același cod; ... – suspendarea judecății reglementată de art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă prezintă similitudini cu suspendarea judecății până la soluționarea altui dosar, în cazul acestei din urmă suspendări reluarea procesului realizându-se doar la cerere; ... – pe perioada soluționării apelului declarat în baza art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în raporturile dintre părți pot surveni evenimente de natură să lipsească de finalitate demersul judiciar declanșat la prima instanță, ceea ce poate determina părțile să nu mai fie interesate de continuarea procedurii, motiv pentru care redeschiderea procesului ar trebui lăsată la latitudinea acestora; ... – prevederile art. 415 din Codul de procedură civilă nu reglementează limitativ cazurile de redeschidere a judecății la cerere, iar părțile au obligația, conform art. 10 alin. (1) din același cod, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia; ... – dacă s-ar aprecia că repunerea pe rol a cauzei este un act de procedură ce trebuie îndeplinit din oficiu, s-ar pune în mod nejustificat în sarcina instanței obligația de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului; or, interesul, în această problemă, aparține părților și neformularea de către partea interesată a cererii de repunere pe rol a cauzei, în termenul prevăzut de art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, atrage sancțiunea perimării cererii de chemare în judecată. ... ... ... B) O altă orientare, conform căreia, în cazul suspendării de drept, prevăzut de art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă, reluarea judecății operează din oficiu. 39. S-au pronunțat, respectiv și-au exprimat opinia în acest sens, următoarele instanțe: – judecătoriile Oltenița (Încheierea din 10.01.2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.236/269/2016), Fetești, Baia Mare, Iași (opinie majoritară), Răducăneni (Sentința nr. 297 din 17.11.2016, definitivă prin neapelare) și Sfântu Gheorghe; ... – tribunalele Călărași, Ialomița, Maramureș, Vrancea (Secția I civilă), Vaslui, Bihor (Secția I civilă), Suceava (Secția I civilă - Decizia nr. 118 din 26.09.2018), Brașov (secțiile civile), Brașov (pentru Minori și Familie), Tulcea, Mehedinți (Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Secția I civilă) și Olt (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal - Încheierea din 3 noiembrie 2015); ... – curțile de apel București (Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Secția a IV-a civilă, Secția a VIIIa contencios administrativ și fiscal), Cluj (secțiile I și a II-a civile), Galați (Secția I civilă și Secția contencios administrativ și fiscal), Iași, Oradea (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), Ploiești (Secția I civilă), Suceava, Târgu Mureș, Brașov (Secția civilă și Secția contencios administrativ și fiscal) și Craiova (Secția a II-a civilă și Secția contencios administrativ și fiscal). ... ... 40. În sprijinul acestei orientări au fost invocate următoarele argumente: – suspendarea judecății apelului prevăzută la art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă, până la soluționarea recursului declarat împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție, este un caz de suspendare legală de drept [art. 412 pct. 8, raportat la art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă], instanța de judecată având obligația de a suspenda judecata; ... – textul de lege prevede în mod expres momentul până la care durează suspendarea, respectiv până la soluționarea recursului declarat împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție; ... – existența unei cereri a părții interesate privind repunerea cauzei pe rol se impune doar în cazurile menționate expres la art. 415 pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, nu și în situația în discuție - când sunt aplicabile prevederile art. 415 pct. 4 din același cod, potrivit cărora judecata cauzei suspendate se reia prin alte modalități prevăzute de lege; ... – întrucât textele analizate nu impun părții obligația de a formula cerere de repunere pe rol, în cazul suspendării judecării apelului conform art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018), părților nu li se poate reține vreo culpă pentru rămânerea dosarului în nelucrare, întrucât acest act de procedură trebuia efectuat de instanță din oficiu [art. 416 alin. (3) din Codul de procedură civilă]; ... – din modul în care este formulată teza finală a art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv „Judecarea cererii principale se suspendă până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție“, se desprinde concluzia că această suspendare intervine de drept; prin analogie cu dispozițiile art. 412 alin. (1) pct. 7 din același cod, când judecata se reia după pronunțarea hotărârii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, și în cazul prevăzut de art. 64 alin. (4) , judecata ar trebui să se reia, din oficiu, după pronunțarea instanței superioare asupra cererii de intervenție. ... ... ... ... ... ...
Sursa oficială ↗