Decizia ÎCCJ nr. 3/2019 (HP)Punctul 4

4. Punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele de judecată arondate În conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării. În acest sens, Curtea de Apel Galați a comunicat că opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Secției penale a acestei instanțe și a judecătorilor din cadrul Tribunalului Vrancea este în sensul că, în interpretarea dispozițiilor prevăzute de art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 3 alin. (1) lit. c^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor de justiție, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a curții de apel sau a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În același sens este și opinia judecătorilor de la Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Oradea - Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Târgu Mureș - Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Bacău - Tribunalul Neamț, Curtea de Apel Brașov - Tribunalul Covasna și Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, Curtea de Apel București - Tribunalul București, Tribunalul Călărași, Tribunalul Ialomița și instanțele arondate acestuia, judecătoriile Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Videle și Zimnicea. La nivelul Curții de Apel Pitești opinia exprimată de judecători a fost în sensul că participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor de justiție, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, se asigură de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, motivat de faptul că urmărirea penală a fost efectuată de unitatea de parchet specializată, și nu de Secția pentru investigarea infracțiunilor de justiție, iar dispozițiile prevăzute de art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instituie obligativitatea participării la ședințele de judecată aferente cauzelor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor de justiție a procurorilor din cadrul Secției judiciare a curților de apel sau a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, exclusiv în cauzele instrumentate de această secție, în toate celelalte cauze fiind aplicabilă norma generală prevăzută de art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Aceeași opinie au și judecătorii Curții de Apel Brașov - Tribunalul Brașov și Curții de Apel București - Tribunalul Teleorman și judecătoriile Giurgiu, Bolintin-Vale și Alexandria. Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Bacău și Curtea de Apel Alba Iulia au comunicat că la nivelul acestor instanțe nu a fost identificată practică judiciară relevantă referitoare la problema de drept în discuție. La nivelul Curții de Apel Oradea s-a exprimat opinia conform căreia sesizarea formulată este inadmisibilă, fiind vorba de dezlegarea unei probleme de drept procesual penal. ...