Decizia ÎCCJ nr. 12/2019 (HP)Punctul III

III. Opinia instanțelor judecătorești În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la opiniile unora dintre instanțele arondate. De asemenea, au comunicat punct de vedere Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Drept - Centrul de Cercetări în Științe Penale, Universitatea Babeș-Bolyai - Facultatea de Drept și Universitatea din București - Facultatea de Drept. În opinia majoritară, exprimată de Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, Judecătoria Sectorului 4 București, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Alexandria, Tribunalul Ialomița și instanțele arondate, Tribunalul Bacău și Judecătoria Moinești, Tribunalul Neamț, Judecătoria Roman, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov, Judecătoria Zărnești, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Târgu Lăpuș, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Mehedinți, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, Tribunalul Olt, Judecătoria Slatina, Judecătoria Caracal, Judecătoria Constanța, Judecătoria Măcin, Curtea de Apel Galați, Judecătoria Adjud și Judecătoria Panciu, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești și instanțele arondate, Curtea de Apel Suceava, Judecătoria Reghin, Judecătoria Târnăveni, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Timiș, Judecătoria Arad, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Lugoj, s-a susținut că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării, este cel prevăzut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită în cursul termenului de încercare, și în cazul în care suspendarea condiționată a executării pedepsei a fost dispusă după intrarea în vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile. În susținerea acestei opinii s-a argumentat, în esență, că noul Cod penal nu prevede dispoziții legale care să reglementeze regimul suspendării condiționate a executării pedepsei dispuse în baza Codului penal din 1969, de vreme ce legiuitorul a înțeles să renunțe la această instituție, singurele măsuri alternative la pedepsele privative de libertate actuale fiind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei (art. 91 și următoarele din Codul penal), amânarea aplicării pedepsei (art. 83 și următoarele din Codul penal) și renunțarea la aplicarea pedepsei (art. 80 și următoarele din Codul penal). S-a susținut că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal prevăd că norma tranzitorie vizează suspendările condiționate aplicate anterior intrării în vigoare a Codului penal actual, însă, în ceea ce privește suspendările condiționate aplicate după intrarea în vigoare a Codului penal actual, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile pentru fapte săvârșite sub imperiul Codului penal din 1969, sunt aplicabile dispozițiile art. 83 din Codul penal din 1969. Identificarea Codului penal din 1969 ca fiind mai favorabil are în vedere atât soluția de suspendare condiționată a executării pedepsei, cât și regimul revocării suspendării condiționate, sens în care, cu ocazia pronunțării soluției de condamnare, persoanei condamnate i se pun în vedere dispozițiile art. 83 din Codul penal din 1969 în cazul în care va mai comite infracțiuni. Astfel fiind, având în vedere că instituția suspendării condiționate nu are corespondent în Codul penal actual, pe durata termenului de încercare persoana condamnată se află sub incidența art. 83 din Codul penal din 1969, iar față de caracterul special de reglementare, această normă se aplică cu prioritate față de dispozițiile generale din Codul penal actual. De asemenea, s-a avut în vedere de către Curtea de Apel București - Secția a II-a penală și Decizia nr. 13/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015. În opinia minoritară, exprimată de Curtea de Apel București - Secția I penală, Judecătoria Sector 3 București, Judecătoria Sector 6 București, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Roșiori de Vede, Tribunalul Gorj - Secția penală, Judecătoria Vânju Mare, Judecătoria Onești, Tribunalul Maramureș și Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Babadag, Tribunalul Caraș-Severin - Secția penală, Judecătoria Caransebeș, s-a arătat că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării, nu este cel prevăzut de Codul penal din 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită în cursul termenului de încercare, în cazul în care suspendarea condiționată a executării pedepsei a fost dispusă după intrarea în vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile, pentru acest regim urmând a fi aplicate, prin analogie, în favoarea inculpatului, dispozițiile din noul Cod penal referitoare la suspendarea sub supraveghere. Răspunsurile Curții de Apel Constanța și Tribunalului Constanța, judecătoriilor Medgidia și Mangalia, Judecătoriei Hârșova, Tribunalului Tulcea, Tribunalului Cluj, Tribunalului Sălaj și judecătoriilor Zalău și Șimleu Silvaniei, Judecătoriei Târgu Jiu - Secția penală, Judecătoriei Târgu Cărbunești, Judecătoriei Motru, Judecătoriei Novaci, Judecătoriei Brașov, judecătoriilor Făgăraș și Rupea, Judecătoriei Beclean, Judecătoriei Turda, Judecătoriei Huedin, Judecătoriei Gherla, Judecătoriei Sighetu Marmației, Judecătoriei Vișeu de Sus, Judecătoriei Dragomirești, Judecătoriei Luduș, judecătoriilor Sânnicolau Mare și Deta, judecătoriilor Oravița și Moldova Nouă cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. Tribunalul Satu Mare nu a formulat un punct de vedere. ...