Decizia CCR nr. 172/2025Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 64 lit. c) și ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 sunt neconstituționale, în măsura în care, în virtutea acestora, se permite administratorului judiciar/lichidatorului judiciar al debitoarei să promoveze acțiuni în anularea actelor frauduloase, prevăzute de art. 117 din Legea nr. 85/2014, după ridicarea dreptului de administrare al debitoarei. În acest sens se învederează că: potrivit art. 56 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, după ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul/lichidatorul judiciar, care îi va conduce și activitatea de afaceri, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților/membrilor; prin această dispoziție imperativă, legiuitorul acordă administratorului judiciar/lichidatorului judiciar un mandat ope legis (și nu convențional, care ar putea face obiectul unei renunțări) de reprezentare a intereselor debitoarei, după ridicarea dreptului de administrare al acesteia; în măsura în care, prin dispozițiile art. 64 lit. c) și ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar are posibilitatea, după ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, să introducă acțiune pentru anularea actelor frauduloase ale debitorului, rezultă în mod evident că administratorul judiciar în aceste litigii ar avea dublă calitate - de reclamant și de reprezentant ope legis al debitoarei, aceeași persoană având interese contrare în același cadru procesual; menținerea posibilității administratorului judiciar/lichidatorului judiciar de a deține calitate procesuală activă în acest gen de litigii, după ridicarea dreptului de administrare, în condițiile în care legea îl îndrituiește să reprezinte interesele debitoarei, având un mandat ope legis, evidențiază că acesta are interese contrare, aspect ce conduce la încălcarea dreptului la apărare al debitoarei și a dreptului la un proces echitabil; părțile cu interese contrare nu pot fi reprezentate de aceeași persoană, ipoteză în care pârâtul este reprezentat în litigiu de însuși reclamantul. ...