Decizia CCR nr. 823/2020Punctul 17

17. Prin jurisprudența mai sus menționată, Curtea a reținut că, potrivit art. 81 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 și 80 din aceeași lege, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator ca titular de drept în termenul prevăzut de lege, însă comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acțiune dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face. În acest context, Curtea a reținut că, potrivit art. 79 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, acte care sunt enumerate în cuprinsul art. 80. Astfel, prin art. 80 din Legea nr. 85/2006, legiuitorul a făcut o enumerare a speciilor de acte pentru care administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate cere anularea, enumerare care trebuie considerată limitativă, iar nu exemplificativă, fiind vorba exclusiv de acte cu caracter patrimonial. Dispozițiile normative menționate stabilesc regimul juridic al acțiunii în anularea unor acte frauduloase încheiate de debitor în perioada suspectă, respectiv în perioada de 3 ani anteriori deschiderii procedurii, acte pe care debitorul, conștientizând apropierea sau chiar existența stării sale de insolvență, le-a perfectat cu rea-credință, diminuându-și patrimoniul în dauna creditorilor, în scopul de a-i priva pe aceștia de posibilitatea urmăririi silite a bunurilor din patrimoniul său. În condițiile expres prevăzute de art. 81 alin. (2) din legea insolvenței, dacă administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul nu a introdus la judecătorul-sindic acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, calitatea procesuală activă este dobândită și de comitetul creditorilor. Acesta reprezintă interesele creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, fiind ales de adunarea creditorilor. Constituirea prin lege a comitetului reprezentativ justifică preocuparea legiuitorului de a reglementa în mod detaliat și judicios toate aspectele ce țin de procedura insolvenței, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori care vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe. Din enumerarea atribuțiilor stabilite prin lege, Curtea a observat că acest comitet acționează ca un mandatar al adunării creditorilor, care îndeplinește funcția de reprezentare a creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanțe în raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul. ...