Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menționată 2. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 7.577/105/2017, contestatorul a chemat în judecată pe intimatele Casa Județeană de Pensii Prahova și Casa Națională de Pensii Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea Casei Județene de Pensii Prahova să recalculeze pensia, valorificând salariile brute, așa cum rezultă din Adeverința nr. xxxx din 21.02.2017 eliberată de societatea cu răspundere limitată A, depozitara arhivei societății pe acțiuni B, începând cu luna următoare depunerii cererii la aceasta, anularea deciziei emise de Casa Județeană de Pensii Prahova, iar în situația în care, pe parcursul judecății, Casa Națională de Pensii Publice emite hotărâre de respingere, contestatorul a înțeles să solicite și anularea acesteia. ... 3. Tribunalul Prahova, prin Sentința civilă nr. 96 din 10 ianuarie 2018, a respins contestația, ca fiind neîntemeiată. ... 4. În soluționarea acțiunii, tribunalul a dat eficiență statuărilor obligatorii din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, și din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, ambele pronunțate în recurs în interesul legii, reținându-se că, deși dispozițiile legale avute în vedere la pronunțarea acestor decizii în interesul legii [respectiv, cele ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005)] nu mai sunt în vigoare, soluțiile lor legislative au fost reluate și se regăsesc în conținut identic în dispozițiile noii reglementări, respectiv Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), așa încât, pentru identitate de rațiune, cele statuate prin respectivele decizii pronunțate în recurs în interesul legii sunt aplicabile și deciziilor de stabilire a drepturilor la pensie emise în temeiul noii legi. ... 5. Prima instanță a arătat că, pentru ca sporurile și alte venituri suplimentare să poată fi valorificate la stabilirea/ recalcularea drepturilor de pensie, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: acestea să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor, să fie înregistrate în carnetul de muncă ori în adeverințele emise de unitățile angajatoare și să se fi plătit contribuții de asigurări sociale. ... 6. În susținerea cererii sale de recalculare a drepturilor de pensie, contestatorul a invocat principiul contributivității, ce a fost avut în vedere și de Înalta Curte de Casație și Justiție la pronunțarea deciziilor date în recurs în interesul legii mai sus menționate, prin raportare la Adeverința nr. xxxx din 21.02.2017, din cuprinsul căreia rezultă cuantumurile salariilor tarifare și brute realizate de acesta în perioadele 22.02.1968-25.10.1970 și 3.03.1972-1.04.2001, precum și împrejurarea că unitatea a calculat, a reținut și a virat cotele aferente contribuției de asigurări sociale și contribuția la pensia suplimentară, în conformitate cu prevederile legale. ... 7. Tribunalul a arătat că această adeverință trebuie analizată din perspectiva prevederilor art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), prin care se stabilește modul de întocmire a actelor de vechime în muncă prevăzute de lege, altele decât carnetul de muncă, după cum urmează: (1) În situația prezentării și a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, pentru perioadele menționate la art. 16 lit. a) din lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; ... b) datele de identificare a persoanei; ... c) perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă; ... d) menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea; ... e) funcția, meseria sau specialitatea exercitată; ... f) salariul tarifar de încadrare; ... g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată; ... h) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat. ... ... 8. Or, s-a apreciat că adeverința invocată de contestator nu îndeplinește toate cerințele enunțate anterior, atât timp cât nu individualizează distinct decât sumele încasate lunar cu titlu de salariu tarifar de încadrare, iar nu și sporurile permanente, procentul sau suma acordată, perioada de timp în care a primit acel spor și temeiul de drept ce a stat la baza acordării, precum și sumele primite cu alt titlu (sporuri nepermanente, prime, compensații etc.), toate intrând în componența „salariilor brute“ indicate nediferențiat de societate. ... 9. De altfel, în cadrul demersului său judiciar, nici măcar contestatorul nu a individualizat natura celorlalte sume cu care a fost remunerat, în afara salariilor tarifare de încadrare, limitându-se la susținerea că sumele brute indicate prin certificatul prezentat ar fi trebuit valorificate în integralitate, susținere care nu a fost primită de tribunal tocmai pentru că, pornind de la considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, includerea sau neincluderea veniturilor (încasate cu alt titlu decât salariu tarifar de încadrare) în baza de calcul și încasarea sau neîncasarea contribuției de asigurări sociale pentru veniturile prevăzute de textele legale care au generat o practică neunitară constituie o problemă de fapt, specifică fiecărui caz. ... 10. Prima instanță a arătat că o asemenea verificare nu poate fi realizată decât în condițiile indicării naturii sporului/ primei/compensației, a procentului sau sumei acordate, a perioadei de timp în care a primit acel spor și a temeiului de drept ce a stat la baza acordării, pentru că, în principiu, nu pot fi valorificate la stabilirea drepturilor de pensie și veniturile încasate cu caracter ocazional de către beneficiarul dreptului la pensie. ... 11. Mai mult decât atât, tribunalul a reținut că în chiar dispozitivul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 se face referire la adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare, privind sporurile sau veniturile suplimentare în discuție (în măsura în care nu sunt înregistrate în carnetul de muncă). ... 12. Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatorul, susținând, în esență, că adeverința prezentată conține salariul brut ce reprezintă toate veniturile brute din muncă, constând din salariul de bază, precum și din adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată, pe când în carnetul de muncă este consemnat doar salariul tarifar. ... 13. Conform prevederilor legale - art. 165 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute (adică toate veniturile brute din muncă, constând din salariul de bază, precum și din adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată), și nu doar salariul de încadrare (respectiv suma înscrisă în contractul individual de muncă, fără sporuri, alte indemnizații sau adaosuri). ... 14. Ulterior, apelantul-contestator a depus la dosar o cerere prin care a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 520 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile referitor la următoarea chestiune de drept: „lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivității - potrivit art. 165 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare“. ... ...