Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (HP)Punctul III

III. Aspectele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 15. Prin Încheierea de sesizare din data de 27 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.577/105/2017, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, constatând că, în prezenta cauză, instanța este legal învestită cu soluționarea unei cereri de apel, într-un litigiu având natura juridică a asigurărilor sociale, ceea ce conferă competență exclusivă, în primă instanță, tribunalului, conform art. 153 și 154 din Legea nr. 263/2010, iar hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse numai apelului, conform art. 155 din aceeași lege, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție realizându-se de un complet de judecată din cadrul Curții de Apel Ploiești, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... 16. Condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei pendinte este îndeplinită, întrucât soluționarea pe fond a prezentului dosar (respectiv luarea în considerare la calculul pensiei a salariului tarifar de încadrare menționat în carnetul de muncă sau a salariului brut menționat în adeverința doveditoare) depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, respectiv să se stabilească interpretarea noțiunii de „salariu brut sau net, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă“, prin raportare la actele normative ce reglementau modul de întocmire a carnetului de muncă și care stabileau că în acesta se înscrie retribuția tarifară de încadrare. ... 17. Instanța de sesizare a apreciat că este îndeplinită și condiția noutății, întrucât asupra acestei probleme de drept nu a fost identificată jurisprudență care să prezinte caracterul unei practici judiciare conturate și constante, astfel încât mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile să fie înlăturat. ... 18. Ca urmare a verificărilor efectuate din oficiu asupra acestui aspect, s-a constatat că la nivelul Curții de Apel Ploiești există practică neunitară, în sensul că unele completuri de judecată admit acțiunile ce vizează valorificarea salariului brut, astfel cum este menționat în adeverința eliberată de angajator, chiar dacă acesta este diferit de salariul de încadrare menționat în carnetul de muncă, pe când alte completuri resping asemenea cereri, motivat de împrejurarea că adeverința în discuție nu cuprinde în realitate salariul brut de încadrare și nu atestă în mod separat sporurile încasate. ... 19. La nivelul Tribunalului București și Curții de Apel Pitești au fost evidențiate foarte multe hotărâri prin care asemenea acțiuni au fost admise, pe când la nivelul Curții de Apel București au fost cazuri în care acțiunile au fost respinse. ... 20. Pe de altă parte, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost pronunțate mai multe decizii ce au statuat asupra preeminenței principiului contributivității în calcularea sau recalcularea pensiilor, cum ar fi Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 31 martie 2011, Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013. ... 21. De asemenea, prin Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018, invocată de intimată în apărarea sa, a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 857/113/2016, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivității reținut în considerentele Deciziei nr. 5 din 20 septembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, și ale deciziilor nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în situația în care veniturile realizate de salariat în perioada anterioară anului 2001 sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă. ... 22. Instanța de sesizare a constatat că aceste aspecte nu au legătură cu cauza - în speță, fiind cert că adeverințele de acest gen cuprind salariul brut mai mare decât cel de încadrare menționat în carnetul de muncă. ... 23. Având în vedere că asupra interpretării art. 165 din Legea nr. 263/2010, prin prisma principiului contributivității, deja s-a statuat, dar și față de modalitatea de redactare a problemei de drept supuse dezlegării Înaltei Curți de Casație și Justiție, a obiectului cererii de chemare în judecată și a considerentelor cererii de apel, instanța de sesizare a apreciat că se impune reformularea întrebării cu care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 24. Astfel, s-a constatat că nu a făcut obiectul analizei instanței supreme determinarea noțiunii de salariu brut sau net, după caz, menționat de art. 165 din Legea nr. 263/2010. ... 25. Acesta face vorbire despre valorificarea, pentru diferite perioade, a salariilor brute, respectiv nete, astfel cum au fost menționate în carnetele de muncă (o dispoziție identică regăsindu-se în art. 164 din Legea nr. 19/2000), cu toate că nu exista o astfel de distincție, respectiv, nu subzista noțiunea de salariu „brut“ sau „net“ în legislația care reglementa modul de întocmire a carnetului de muncă și care stabilea că în acesta se înscrie retribuția tarifară de încadrare. ... 26. În carnetele de muncă ale salariaților a fost menționat, de regulă, pentru perioada anterioară anului 2001, salariul tarifar de încadrare, iar nu valoarea reală, primită în mod concret de către salariați, de foarte multe ori salariul tarifar de încadrare, menționat în carnetele de muncă, nereprezentând venitul încasat, în realitate, de către salariat. ... 27. Având în vedere practica judiciară existentă atât la nivelul instanței de sesizare, cât și la nivelul altor instanțe din țară cu privire la această problemă de drept, cât și împrejurarea că ea nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor consultate la data sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a apreciat că este îndeplinită condiția noutății. ... 28. S-a apreciat că este îndeplinită și condiția ca problema în discuție să comporte o anumită dificultate de natură să impună o interpretare cu caracter unificator, având în vedere atât soluțiile diferite pronunțate până în prezent, cât și dificultatea de interpretare a dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 raportat la actele normative ce reglementau înscrierile în carnetul de muncă, la care chiar legiuitorul face referire. ... ...