Decizia CCR nr. 176/2025Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât, prin critica formulată, este vizată o omisiune legislativă, aspect ce nu intră în atribuțiile instanței de contencios constituțional. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât Legea nr. 200/2006 a transpus Directiva Consiliului 80/987/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului și, astfel cum prevede acest act normativ, pentru ca aceștia să se poată îndestula din fondul de garantare este necesară îndeplinirea unor condiții, printre care se regăsesc și următoarele: să fie deschisă o procedură de declarare a insolvabilității angajatorului, să fie numit un administrator judiciar și să existe un act de autoritate fie de constatare/confirmare a deschiderii unei proceduri de insolvență, fie de constatare a falimentului. Or, în dreptul național, această procedură este reglementată prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, iar, în contextul dat, situația salariaților angajatorului aflat în lichidare, în temeiul Legii societăților nr. 31/1990, este diferită și excedează cadrului legislativ mai sus menționat. ...