Decizia ÎCCJ nr. 4/2019 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 15. Curțile de Apel Alba Iulia, Bacău, Craiova au comunicat că nu au identificat practică judiciară și nu au exprimat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept în discuție. ... 16. Curtea de Apel Brașov, în raport cu dispozițiile art. 1.090 din Codul civil, a considerat că textul invocat este lămuritor și face trimitere la cota soțului supraviețuitor, implicit la dreptul defunctului de a dispune prin liberalități în limitele unei cotități disponibile speciale, diferită de cotitatea disponibilă ordinară. Judecătorii Secției I civile a Tribunalului Brașov au stabilit, în interpretarea dispozițiilor art. 972,art. 1.055,art. 1.074,art. 1.086 - 1.090 din Codul civil, că, în situația în care defunctul căsătorit având un descendent din prima sa căsătorie, a dispus printr-un legat universal în favoarea soțului supraviețuitor, se stabilește cu prioritate rezerva succesorală a moștenitorilor rezervatari, după care se determină cotitatea disponibilă. Astfel, rezerva soțului supraviețuitor se impută asupra întregii mase succesorale, care, în concurs cu descendenții este de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), adică 2/16 (1/8), iar rezerva descendentului este de 1/2 din 3/4 (jumătate din cota sa legală), adică 3/8. Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soț supraviețuitor și descendent) este de 4/8 (1/8 plus 3/8). Rezultă că 4/8 reprezenta cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin testament fără a încălca rezerva descendentului. Această cotitate este cotitatea ordinară. Întrucât, în ipoteza care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie, potrivit art. 1.090 din Codul civil, cota soțului nu poate depăși 1/4 din moștenire și nici partea descendentului care a luat mai puțin. Rezultă că pătrimea de 2/8 reprezintă cotitatea disponibilă specială, dar aceasta nu poate depăși cota descendentului care a luat mai puțin, respectiv 3/8, ceea ce înseamnă că defunctul, prin legat, nu putea să dispună decât de această cotă de 2/8 (1/4). Spre deosebire de vechiul Cod civil în care diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială nu era reglementată ca fiind anume atribuită (soluția fiind redistribuirea ei în cotele legale), în noul Cod aceasta diferență se atribuie, potrivit art. 1.090 alin. (2) , descendenților. Prin urmare, diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară (4/8) și cea specială (2/8), respectiv cota de 2/8, se va atribui doar descendentului. Opinia unanimă a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brașov, înaintându-se o hotărâre judecătorească, este în sensul că atât rezerva descendenților, cât și a soțului supraviețuitor se raportează la întreaga masă succesorală, conform art. 1.086-1.088 din Codul civil. Cu privire la interpretarea art. 1.090 alin. (1) și (2) din Codul civil, respectiv dacă soțul supraviețuitor poate beneficia total sau parțial de diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială în ipoteza în care există o liberalitate în favoarea soțului supraviețuitor, nu s-a conturat o opinie majoritară. Din analiza Sentinței civile nr. 946/2015 pronunțate de Judecătoria Făgăraș în Dosarul nr. 248/226/2014, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 409/Ap din 4 martie 2016, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția I civilă în același dosar, s-a apreciat că sunt incidente în speță prevederile art. 1.090 alin. (2) din Codul civil, întrucât dacă descendentul dezmoștenit direct beneficiază de diferența dintre cotitatea disponibilă și cotitatea disponibilă specială, atunci, cu atât mai mult cel dezmoștenit indirect beneficiază de această diferență, care, în speță, este de 1/2 din care se scade 2/8, respectiv 2/8 din moștenire, aceste prevederi legale cu caracter special fiind instituite pentru ocrotirea copiilor defunctului de influențele pe care soțul dintr-o căsătorie ulterioară le-ar putea exercita asupra părintelui copiilor care nu sunt și ai săi. Judecătorii din cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe au opinat în sensul că rezerva succesorală, cotitatea disponibilă specială și cota succesorală a soțului supraviețuitor instituit legatar universal, în condițiile în care vine la moștenire în concurs cu alți descendenți ai defunctului decât cei comuni, se determină conform reglementărilor prevăzute în Codul civil din 1864. ... 17. Magistrații din cadrul Secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie din cadrul Curții de Apel București au arătat că reglementarea din noul Cod civil, sub acest aspect, nu este diferită ca rațiune de cea din Codul civil vechi, astfel încât soluția nu poate fi - pentru identitate de rațiune - decât aceeași. Prima operațiune va fi aceea a stabilirii cotității disponibile ordinare și, indirect, a rezervei descendentului rezervatar. În acest sens, rezerva soțului supraviețuitor se impută asupra întregii moșteniri, iar cea a descendentului asupra restului moștenirii. În cazul în care cotitatea disponibilă specială (calculată conform art. 1.090 din Codul civil) este mai mică decât cotitatea disponibilă ordinară, calculată conform primei operațiuni, atunci s-a apreciat - în mod convergent doctrinei și practicii dezvoltate de-a lungul timpului, sub acest aspect - că defunctul putea dispune de această diferență, cu excepția soțului din ultima căsătorie, prevederile art. 1.090 din Codul civil fiind, din acest punct de vedere, speciale și imperative. Pe cale de consecință, această eventuală diferență va reveni, potrivit dispozițiilor art. 1.090 alin. (2) și (3) din Codul civil, descendentului, întrucât, chiar dacă alin. (2) impune condiția inexistenței liberalităților, cu toate acestea interpretând sistematic alin. (2) cu celelalte alin. (1) și (3) ale aceluiași text legal, sintagma „inexistența liberalităților“ din alin. (2) nu poate fi înțeleasă decât ca vizând inexistența liberalităților către alte persoane decât soțul supraviețuitor. La nivelul Secției a IV-a civile a Curții de Apel București s-a arătat că este unanim admis în doctrină că partea care reprezintă cotitatea disponibilă specială se deduce din cotitatea disponibilă ordinară. În privința modului de calcul al cotei succesorale a soțului supraviețuitor instituit legatar universal care vine în concurs cu descendenții defunctului dintr-o căsătorie anterioară au fost exprimate două opinii. Într-o opinie, mai întâi se deduce rezerva soțului supraviețuitor (1/8 din întreaga moștenire), iar rezerva descendentului va fi de 3/8 din moștenirea rămasă după deducerea rezervei soțului supraviețuitor, adică 3/8 din 7/8. Se adună rezerva soțului cu rezerva descendentului, iar această sumă se scade din întreg, rezultând cotitatea disponibilă ordinară (35/64). Din această cotitate disponibilă ordinară se scade cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor (maxim 1/4 părți), rezultând cota pe care o ia copilul din căsătoria anterioară a defunctului. Astfel, copilul din căsătoria anterioară ia rezerva sa plus părțile rămase după deducerea cotității disponibile speciale a soțului supraviețuitor din cotitatea disponibilă ordinară, adică 5/8 părți din moștenire. Soțul supraviețuitor primește 1/8 părți rezerva sa succesorală plus cotitatea disponibilă specială, adică 3/8. În cea de-a doua opinie este îmbrățișat modul de calcul potrivit căruia ambele rezerve se raportează la întreaga moștenire, însă rezultatul este același. În ceea ce privește problema referitoare la modalitatea în care se impută rezerva soțului supraviețuitor, în ipoteza în care acesta vine în concurs cu alți moștenitori rezervatari (de exemplu, descendenți), de asemenea au fost exprimate două opinii. Într-o opinie, rezerva soțului supraviețuitor se deduce din cotitatea disponibilă, lăsând neatinsă rezerva celorlalți moștenitori legali cu care soțul supraviețuitor vine în concurs. În cea de-a doua opinie, rezerva soțului supraviețuitor se impută asupra moștenirii în întregul ei, micșorând astfel nu numai cotitatea disponibilă, ci și rezerva celorlalți moștenitori rezervatari cu care soțul supraviețuitor vine în concurs. În urma consultării magistraților din cadrul secțiilor III-V civile ale Tribunalului București și judecătoriilor din circumscripția acestuia s-a apreciat că, în situația în care de cuius are un copil dintr-o căsătorie anterioară și îi lasă prin legat întreaga moștenire soției supraviețuitoare, se vor calcula întâi rezervele succesorale ale moștenitorilor rezervatari: soția supraviețuitoare - 1/8 (jumătate din cota legală în cazul în care intră în concurs cu descendenții), descendentul - 3/8 (jumătate din cota legală în cazul în care intră în concurs cu soțul supraviețuitor). Rezerva totală a succesiunii este, deci, de 1/2, iar cealaltă jumătate reprezintă cotitatea disponibilă, cu privire la care de cuius poate să dispună și pe care a înțeles să o lase soției supraviețuitoare. Însă, dat fiind că soția supraviețuitoare vine la moștenire în concurs cu un descendent doar al defunctului, aceasta nu poate culege întreaga cotitate disponibilă, ci numai cotitatea disponibilă specială, determinată potrivit art. 1.090 din Codul civil. Astfel, cotitatea disponibilă specială nu poate depăși 1/4 din moștenire, dar nici partea descendentului care a primit cel mai puțin. În cazul de față, această parte este de 3/8, adică rezerva succesorală a copilului defunctului. Comparându-se cotitatea disponibilă ordinară cu aceste valori, se vor constata următoarele: – 1/4<3/8(sau 2/8<3/8) - cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor este de 1/4 din moștenire, întrucât această valoare nu depășește partea descendentului care a primit cel mai puțin; ... – 1/2 (cotitatea disponibilă) - 1/4 (cotitatea disponibilă specială) = 1/4 (partea care poate fi culeasă de soțul supraviețuitor în virtutea legatului) ... – 1/4 (cotitatea disponibilă specială) + 1/8 (rezerva succesorală) = 3/8 - cota soțului supraviețuitor. ... În ceea ce privește situația descendentului, diferența dintre cotitatea disponibilă și cotitatea disponibilă specială (1/2 – 1/4 = 1/4) urmează să fie culeasă de către descendent, conform alin. (2) al art. 1.090 din Codul civil. Astfel, cota descendentului este de 3/8 + 1/4 = 5/8. Prin urmare, în această situație, soțul supraviețuitor culege 3/8 din moștenire, iar descendentul 5/8. La nivelul Judecătoriei Oltenița, punctul de vedere al magistraților a fost în sensul că, pentru corecta împărțire a bunurilor defunctului, atunci când copiii săi sau descendenții lor vin în concurs cu soțul supraviețuitor din a doua căsătorie și s-au făcut liberalități de către defunct, este necesar să se stabilească, în primul rând, care sunt rezervele succesorale ale copiilor și ale soțului supraviețuitor, întrucât numai pentru restul bunurilor defunctul poate dispune fie în favoarea copiilor, fie în favoarea soțului supraviețuitor sau în favoarea oricărei altei persoane. Limitarea care se aduce acestui drept al defunctului este prevăzută numai în cazul liberalităților făcute soțului dintr-o căsătorie subsecventă, care nu va putea primi sub formă de donație sau legat de la soțul care a decedat decât o parte egală cu partea legitimă a copilului ce a luat mai puțin și fără ca donația să treacă peste sfertul bunurilor. Aceasta constituie o cotitate disponibilă specială, care se include însă în cotitatea disponibilă ordinară, fără a se putea cumula una cu alta și fără a se putea atinge rezervele legale, caz în care liberalitățile trebuie reduse până la limita rezervelor legale. În cazul în care cotitatea disponibilă specială este mai mică decât cotitatea disponibilă ordinară, iar defunctul nu a făcut nicio liberalitate pentru această diferență, ea urmează a fi împărțită potrivit prevederilor legale. La nivelul Judecătoriei Lehliu-Gară, punctul de vedere unitar al judecătorilor a fost după cum urmează: – rezerva soțului supraviețuitor este de 1/8 din moștenire (1/2 din cota legală de 1/4), iar rezerva descendentului defunctului dintr-o altă căsătorie este de 3/8 din moștenire (1/2 din cota legală de 3/4); ... – cotitatea disponibilă ordinară este 1/2; ... – cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor este de 1/4 [având în vedere dispozițiile art. 1.090 alin. (1) din Codul civil, luând în calcul maximumul fix de 1/4 din moștenire, căci rezerva fiului depășește această limită]; ... – diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială [potrivit art. 1090 alin. (2) din noul Cod civil] este de 1/4 (adică 1/2 – 1/4), cotă ce va reveni copilului defunctului. ... Prin urmare, în situația dată, s-a apreciat că soțul supraviețuitor are o cotă de 3/8 din moștenire, compusă din: 1/8 - rezerva succesorală + 1/4 - cotitatea disponibilă specială, iar cota descendentului este de 5/8 din moștenire, compusă din: 3/8 - rezerva succesorală + 1/4 - diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cea specială. La nivelul Tribunalului Ialomița s-a conturat opinia potrivit căreia, în ipoteza în care soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu un copil dintr-o altă căsătorie și soțul a fost instituit legatar universal, mai întâi se stabilește rezerva soțului supraviețuitor care este de 1/8 din moștenire și apoi rezerva copilului care este de 3/8 din moștenire, rezultând rezerva globală de 1/2 moștenire, iar cotitatea disponibilă obișnuită de 1/2 din moștenire. Apoi se calculează cotitatea disponibilă a soțului supraviețuitor care nu poate depăși 1/4 din moștenire și nici partea copilului care a primit cel mai puțin. Pe lângă rezerva de 1/8 din moștenire, soțul supraviețuitor mai poate beneficia de cotitatea disponibilă specială care va fi de 1/4 din moștenire. Astfel, în final, soțul supraviețuitor va primi 3/8 din moștenire (1/8 rezervă + 1/4 cotitatea disponibilă specială), iar copilul va primi 5/8 din moștenire (3/8 rezervă + 1/4 diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială). S-a menționat că la stabilirea cotității disponibile speciale nu se va lua în calcul rezerva soțului supraviețuitor, care va reveni acestuia în mod imperativ, separat de ceea ce a primit sau, după caz, primește prin liberalități. Magistrații Secției civile din cadrul Tribunalului Ilfov au apreciat că, în ceea ce privește modalitatea de determinare a rezervei succesorale, a cotității disponibile speciale și a cotei succesorale a soțului supraviețuitor instituit legatar universal în condițiile în care vine la moștenire în concurs cu alți descendenți ai defunctului decât cei comuni, în primul rând se determină rezerva succesorală a soțului supraviețuitor, conform art. 1.088 raportat la art. 972 din Codul civil (1/2 din 1/4 din întreaga masă succesorală, deci 1/8), ulterior se stabilește rezerva succesorală a descendenților conform art. 1.088 raportat la art. 975 alin. (3) din Codul civil (1/2 din 3/4 din întreaga masă succesorală, deci 3/8), după care se determină cotitatea disponibilă specială în cazul în care defunctul a făcut liberalități neraportabile în favoarea soțului supraviețuitor și care este de cel mult un sfert din întreaga masă succesorală, fără a putea depăși partea descendentului care a primit cel mai puțin (în procent variabil, în funcție de numărul descendenților) și care îi revine soțului supraviețuitor conform art. 1.090 din Codul civil. Partea masei succesorale care excedează cotele de rezervă determinate și cotitatea disponibilă specială reprezintă cotitatea disponibilă de care defunctul poate dispune în mod neîngrădit prin liberalități, conform art. 1.089 din Codul civil. S-a considerat că determinarea concretă a cotelor soțului supraviețuitor și a descendenților în speța în care s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi stabilită pe calea procedurii hotărârii prealabile. Magistrații Judecătoriei Buftea au precizat că, în toate cazurile în care defunctul a făcut liberalități, prima operațiune este stabilirea cotității disponibile ordinare și indirect a rezervei moștenitorilor rezervatari. Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 972 din Codul civil coroborat cu art. 1.088 din Codul civil, rezerva soțului supraviețuitor este de 1/8, iar rezerva copiilor este de 3/8. Astfel, cotitatea disponibilă este de 1/2. Potrivit dreptului comun, defunctul putea să dispună de cotitatea disponibilă ordinară fie în favoarea copiilor, fie în favoarea soțului supraviețuitor sau oricărei alte persoane, cu singura excepție a soțului supraviețuitor dacă acesta concurează cu un copil care nu este comun celor doi soți (de exemplu, un copil dintr-o căsătorie anterioară a defunctului), când, potrivit art. 1.090 din Codul civil, cotitatea disponibilă specială de care poate beneficia soțul supraviețuitor și care nu poate depăși partea copilului care a luat mai puțin este de maximum 1/4 din moștenire. Deci, pe lângă rezerva sa de 1/8 din moștenire, el mai poate beneficia de cotitatea disponibilă de maximum 1/4, deci, în total 3/8 din moștenire. Magistrații Judecătoriei Cornetu au apreciat că soțului supraviețuitor îi revine o cotă de 5/8, având în vedere distincția dintre libertățile neraportabile (astfel cum sunt definite de art. 1.150 din Codul civil) la care se referă expres alin. (1) al art. 1.090 din Codul civil și libertăți, ca acte de dispoziție prevăzute în mod generic de alin. (2) al art. 1.090 din Codul civil. La nivelul Secției civile din cadrul Tribunalului Giurgiu, punctul de vedere al judecătorilor este unitar, în sensul că atât rezerva succesorală a soțului supraviețuitor, cât și cea a descendenților se raportează la întreaga masă succesorală. În ipoteza în care soțul supraviețuitor este instituit legatar universal și vine la moștenire în concurs cu un descendent al defunctului dintr-o altă căsătorie s-a opinat că se va proceda după cum urmează: se stabilește rezerva soțului supraviețuitor, care este de 1/8 din masa succesorală, apoi rezerva descendenților, care este de 1/2 din 3/4, adică de 3/8, se cumulează cele două rezerve rezultând 4/8 (1/2) și se află cotitatea disponibilă ordinară prin scăderea din întreaga masă a rezervelor cumulate, rezultând 1/2. În final, se determină cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor, care poate fi egală cu partea copilului care a luat cel mai puțin și de maximum 1/4 din moștenire, aceasta urmând a fi atribuită soțului supraviețuitor, împreună cu rezerva care i se cuvine. Deci, pe lângă rezerva sa de 1/8 din moștenire, soțul din ultima căsătorie mai poate beneficia de cotitatea disponibilă specială de maximum 1/4 (total 3/8), bineînțeles, fără a aduce atingere rezervei descendentului. În acest caz, cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor va fi de 1/4 (se va raporta la limita fixă, adică aceea ca liberalitatea să nu depășească 1/4 din moștenire). În cazul în care cotitatea disponibilă specială este mai mică decât cotitatea disponibilă ordinară, se apreciază că defunctul putea dispune de această diferență în favoarea oricui, cu excepția soțului din ultima căsătorie. Astfel fiind, dacă defunctul nu a dispus de diferența dintre cotitatea disponibilă specială (mai mică) și cotitatea disponibilă ordinară (mai mare), dispoziția este ineficace în lumina art. 1.090 din Codul civil, acea parte din moștenire urmând să fie atribuită descendentului defunctului [art. 1.090 alin. (2) din noul Cod civil]. Așadar, diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cea specială de 1/4 va reveni descendentului. Astfel, în final, soțul supraviețuitor va primi 3/8 din moștenire (1/8 rezerva plus 1/4 cotitatea disponibilă specială), iar descendentul va primi 5/8 din moștenire (3/8 rezerva plus 1/4 diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială). Cu privire la problema de drept vizată, judecătorii din cadrul Judecătoriei Giurgiu au exprimat opinia conform căreia atât rezerva succesorală a soțului supraviețuitor, cât și cea a descendenților se raportează la întreaga masă succesorală. Referitor la modalitatea de stabilire a cotității disponibile speciale s-a opinat că, în ipoteza în care soțul supraviețuitor este instituit legatar universal și vine în concurs cu un descendent al defunctului dintr-o altă căsătorie, se va proceda după cum urmează: se stabilește rezerva soțului, care este de 1/8, apoi rezerva copilului, care este de 3/8, iar cotitatea disponibilă ordinară este de 1/2. Apoi, se calculează cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor, care nu poate depăși partea descendentului care a luat mai puțin, maximum 1/4 din moștenire. Deci, pe lângă rezerva sa de 1/8 din moștenire, soțul din ultima căsătorie mai poate beneficia de cotitatea disponibilă specială de maximum 1/4 (total 3/8), bineînțeles, fără a aduce atingere rezervei descendentului. În acest caz, cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor va fi de 1/4 (se va raporta la limita fixă, adică aceea ca liberalitatea să nu depășească 1/4 din moștenire). În cazul în care cotitatea disponibilă specială este mai mică decât cotitatea disponibilă ordinară, s-a apreciat că defunctul putea dispune de această diferență în favoarea oricui, cu excepția soțului din ultima căsătorie. Așa fiind, dacă defunctul nu a dispus de diferența dintre cotitatea disponibilă specială (mai mică) și cotitatea disponibilă ordinară (mai mare), respectiv dispoziția este ineficace în lumina art. 1.090 din noul Cod civil, acea parte din moștenire urmează să fie atribuită descendentului defunctului [art. 1.090 alin. (2) din noul Cod civil]. Așadar, diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cea specială de 1/4 va reveni descendentului. Astfel, în final soțul supraviețuitor va primi 3/8 din moștenire (1/8 rezerva plus 1/4 cotitatea disponibilă specială), iar descendentul va primi 5/8 din moștenire (3/8 rezerva plus 1/4 diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială). La nivelul Judecătoriei Bolintin-Vale opinia conturată a fost în sensul că prima operațiune este stabilirea cotității disponibile ordinare și, indirect, a rezervei moștenitorilor rezervatari. Urmează să se stabilească rezerva soțului supraviețuitor care este de 1/8 și se impută asupra întregii moșteniri, iar rezerva copiilor se calculează asupra restului moștenirii. Cotitatea disponibilă ordinară va fi 7/16. Se determină apoi cotitatea disponibilă specială de maximum 1/4 din moștenire, total 3/8. Dacă defunctul nu a dispus de diferența dintre cele două cotități, ea va reveni soțului supraviețuitor și fiului defunctului, conform cotelor de moștenire legală. În concluzie, soțul supraviețuitor va primi 1/8 rezerva + 1/4 cotitatea disponibilă specială și 3/64 parte din diferența de cotități = 27/64 din moștenire, iar copilul restul de 37/64 din moștenire. Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției civile a Tribunalului Teleorman a fost în sensul că rezerva succesorală a soțului supraviețuitor este de 1/8 [1/2 potrivit art. 1.088 din Codul civil, din cota de 1/4 stabilită de art. 972 alin. (1) lit. a) din Codul civil], rezerva descendentului este de 3/8 (1/2 din cota de 3/4, ce îi revine în concurs cu soțul supraviețuitor), cotitatea disponibilă ordinară este de 1/2 (după scăderea din totalul masei succesorale a totalului rezervei de 1/2, și anume 1/8 + 3/8,) iar cotitatea disponibilă specială, în speță, este de 1/4. Prin urmare, soțul supraviețuitor va avea o cotă egală de 3/8, și anume 1/4 [potrivit art. 1.090 alin. (1) din Codul civil] + 1/8 (rezerva sa de 1/8). Diferența de 1/4 dintre cotitatea disponibilă ordinară și cea specială va reveni descendentului, neputând să fie atribuită soțului supraviețuitor, față de dispozițiile art. 1.090 alin. (2) din Codul civil. Magistrații din cadrul Judecătoriei Alexandria au apreciat că soțul supraviețuitor ar beneficia ca moștenitor legal de o rezervă de 1/8 (jumătate din cota succesorală de 1/4), ce se va imputa asupra întregii mase succesorale, iar nu asupra a ceea ce rămâne după deducerea din masa succesorală a rezervei descendenților. Prin urmare, descendentul, în calitate de fiu al defunctului, ar beneficia de o rezervă succesorală de 3/8 (jumătate din cota succesorală de 3/4). Astfel, totalul rezervei este de 1/2 (1/8 + 3/8), cotitatea disponibilă ordinară fiind deci de 1/2. De această cotitate, defunctul putea dispune în favoarea oricărei persoane, cu excepția soțului supraviețuitor din ultima căsătorie, dacă acesta vine în concurs cu un copil dintr-o căsătorie anterioară. În ceea ce privește cotitatea disponibilă specială, de care poate beneficia soțul supraviețuitor, aceasta nu poate depăși partea copilului care a luat mai puțin, maximum 1/4 din moștenire, conform art. 1.090 din Codul civil. În consecință, în raport cu prevederile art. 1.090 alin. (1) din Codul civil, soțului supraviețuitor legatar universal i se cuvine o cotă de 3/8 din moștenire, cotă ce se compune din rezerva de 1/8 și cotitatea disponibilă specială de 1/4. La nivelul Judecătoriei Roșiori de Vede s-a opinat în sensul că soțului supraviețuitor îi revine cota de 5/8, având în vedere distincția dintre liberalitățile neraportabile, astfel cum sunt definite de art. 1.150 din Codul civil, la care se referă expres alin. (1) al art. 1.090 din Codul civil și liberalități, ca acte de dispoziție prevăzute în mod generic de alin. (2) al art. 1090 din Codul civil. Opinia judecătorilor din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele a fost în sensul că, prin raportare la prevederile art. 972,art. 1.055,art. 1.074,art. 1.086,art. 1.087,art. 1.088,art. 1.089 și art. 1.090 din Codul civil, rezerva succesorală a soțului supraviețuitor este de 1/8, cotitatea disponibilă ordinară este de 1/2, iar cotitatea disponibilă specială, în speță, este de 1/4. Prin urmare, soțul supraviețuitor va avea o cotă egală cu 1/4 + 1/8 = 3/8. Judecătorii din cadrul Judecătoriei Videle au apreciat că soțului supraviețuitor îi revine cota de 5/8, având în vedere distincția dintre liberalitățile neraportabile, astfel cum sunt definite de art. 1.150 din Codul civil, la care se referă expres alin. (1) al art. 1.090 din Codul civil și liberalități, ca acte de dispoziție prevăzute în mod generic de alin. (2) al art. 1.090 din Codul civil. ... 18. La nivelul Curții de Apel Cluj, în opinia judecătorilor din cadrul Tribunalului Cluj - Secția civilă, reglementarea cuprinsă în art. 1.090 din Codul civil are menirea de a-i proteja pe copiii (sau pe alți descendenți ai) defunctului, alții decât cei comuni, în concurs cu soțul supraviețuitor, și s-a considerat a fi necesară, deoarece, în urma modificării sistemului de calcul al rezervei, cotitatea disponibilă ordinară de care ar putea beneficia soțul din ultima căsătorie ar fi prea mare, în lipsa unei limite speciale. Art. 1.090 alin. (1) din Codul civil prevede: „(1) Liberalitățile neraportabile făcute soțului supraviețuitor, care vine la moștenire în concurs cu alți descendenți decât cei comuni lor, nu pot depăși un sfert din moștenire și nici partea descendentului care a primit cel mai puțin“. Potrivit alin. (2) și (3) : „(2) Dacă defunctul nu a dispus prin liberalități de diferența dintre cotitatea disponibilă stabilită potrivit art. 1.089 și cotitatea disponibilă specială, atunci această diferență revine descendenților. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător atunci când descendentul menționat la alin. (1) a fost dezmoștenit direct, iar de această dezmoștenire ar beneficia soțul supraviețuitor“. Se poate observa că se renunță la calificarea descendenților dintr-o căsătorie anterioară în favoarea descendenților, alții decât cei comuni, ceea ce înseamnă că aceștia pot fi și descendenți din afara căsătoriei defunctului. În sistemul vechiului Cod civil, dacă defunctul nu dispunea de diferența dintre cotitatea disponibilă specială (mai mică) și cotitatea disponibilă ordinară (mai mare), acea parte se distribuia conform regulilor moștenirii legale. Potrivit alin. (2) anterior citat, diferența dintre cotitatea disponibilă specială și cea ordinară revine descendenților. Judecătoria Zalău a îmbrățișat opinia potrivit căreia soțului supraviețuitor îi revine cota de 5/8 parte, având în vedere distincția între liberalitățile neraportabile [art. 1.090 alin. (1) din Codul civil] și liberalități, ca acte de dispoziție prevăzute de art. 1.090 alin. (2) din Codul civil. ... 19. La nivelul Judecătoriei Tulcea, instanță arondată Curții de Apel Constanța, opinia cu privire la problema de drept vizată este în sensul că se determină calitatea disponibilă specială și cota succesorală a soțului supraviețuitor instituit legatar universal, în condițiile în care vine la moștenire în concurs cu alți descendenți ai defunctului decât cei comuni, prin raportare la întreaga masă succesorală. Judecătoria Babadag a considerat că, în această situație, prima operațiune constă în stabilirea rezervei succesorale ce revine soțului (și care va fi întotdeauna de 1/8, având în vedere prevederile art. 1.088 din Codul civil - jumătate din cota succesorală care, în absența liberalităților sau dezmoștenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal) și descendenților de gradul I cu care vine în concurs (3/8, însă, aceasta este variabilă, împărțindu-se la numărul descendenților). Apoi, din întregul masei succesorale se scade rezerva globală, rezultând partea de care defunctul putea dispune (fixă, de 1/2). Din aceasta, soțul supraviețuitor nu poate primi decât diferența dintre ceea ce va primi fiecare descendent (3/8, 3/16, 3/32 etc., la care se adaugă o parte din cotitatea disponibilă specială, ce rămâne de împărțit) și rezerva sa de 1/8, astfel încât ceea ce va primi să nu depășească ceea ce revine descendenților, respectiv diferența până la o cotă de 1/4 (limita fixă, în cazul în care rezerva descendentului este mai mare de 1/4). S-a apreciat că modul de calcul al cotității disponibile nu constituie o problemă nouă ivită în practică, în lumina Codului civil din 1864 algoritmul fiind același, cu singura diferență a modului de determinare al rezervelor succesorale. Totodată, modul de calcul a fost amplu dezvoltat în doctrină - Tratat de drept succesoral vol. II, ediția a III-a actualizată și completată. Francisc Deak și Romeo Popescu, Editura Universul Juridic, 2014, pag. 281-287. ... 20. La nivelul Curții de Apel Galați, judecătorii Secției I civile a Tribunalului Galați, în unanimitate, au îmbrățișat opinia potrivit căreia atunci când soțul supraviețuitor a fost instituit legatar universal și vine la moștenire cu un copil dintr-o căsătorie anterioară, moștenirea se va împărți astfel: – rezerva succesorală a soțului va fi de 1/8, iar a copilului de 3/8, deci rezervele cumulate vor fi de 1/2 din moștenire; ... – așadar, cotitatea disponibilă ordinară va fi de 1/2 din moștenire; ... – din cotitatea disponibilă ordinară, soțul supraviețuitor va putea primi doar 1/4 din moștenire; ... – diferența de 1/4 din moștenire va reveni descendentului. ... În concluzie, soțul supraviețuitor va cumula 1/8 - rezerva succesorală + 1/4 cotitatea disponibilă specială, total 3/8 din moștenire. Copilul din căsătoria anterioară va cumula 3/8 - rezerva succesorală + 1/4 diferența cuvenită, total 5/8 din moștenire. ... 21. Judecătoria Iași, instanță arondată Curții de Apel Iași, a comunicat, în urma consultării judecătorilor din cadrul secției civile, opinia acestora potrivit cu care, atunci când soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu alți descendenți decât cei comuni cu defunctul, nu poate primi liberalități neraportabile de la acesta, decât în limita unui sfert din moștenire sau a părții descendentului care a luat cel mai puțin. Înseamnă că libertatea de a dispune a defunctului în favoarea soțului supraviețuitor, atunci când la moștenire vin și alți descendenți decât cei rezultați din căsătoria sau din conviețuirea lor, respectiv descendenți din altă căsătorie sau din afara căsătoriei defunctului, este limitată nu la cotitatea disponibilă ordinară, ci la o cotitate disponibilă specială, al cărei minim este variabil (partea descendentului care a primit cel mai puțin) și al cărei maxim este fix (un sfert de moștenire). Aceeași soluție se aplică și atunci când liberalitatea nu este făcută direct, în forma unei donații sau a unui testament, ci se ajunge la o mărire a cotei de care poate beneficia soțul supraviețuitor prin dezmoștenirea directă a descendenților care fac parte din categoria protejată de lege. S-a precizat că prevederea legală se aplică atât în cazul în care la moștenire vin numai descendenți care nu sunt comuni defunctului și soțului supraviețuitor, cât și în cazul în care vocație succesorală au atât descendenți comuni, cât și descendenți necomuni celor doi soți. De asemenea, dispoziția legală se aplică atât în cazul în care există descendenți de gradul 1, cât și descendenți de grade subsecvente. În cazul în care descendenții vin la moștenire prin reprezentare, calculul cotității disponibile speciale se va face luându-se în considerare numărul tulpinilor rezultate, iar nu cel total al descendenților de grade subsecvente. Aceeași formulă se aplică și în cazul în care descendenții de gradul întâi renunță la moștenire, aceasta fiind culeasă de nepoți sau strănepoți, pentru că, altfel, s-ar da posibilitatea micșorării artificiale a părții la care are dreptul soțul supraviețuitor, prin mărirea numărului de descendenți la care efectuează împărțirea. Pentru aplicarea prevederilor art. 1.090 din Codul civil se au în vedere numai acei descendenți care vin efectiv la moștenire, adică aceia care nu sunt nedemni și care nu au renunțat la moștenirea lăsată de cuius. Judecătoria Hârlău a comunicat că în cadrul acestei instanțe nu a fost identificată practică judiciară în acest sens, iar, din punct de vedere teoretic, opinia magistraților acestei instanțe este în sensul celei exprimate în doctrina juridică în materie (Tratat de drept succesoral, prof. univ. dr. Francisc Deak), respectiv: „în toate cazurile când defunctul a făcut liberalități (inclusiv ipoteza în care a prevăzut exheredări directe) prima operațiune este stabilirea cotității disponibile ordinare și, indirect, a rezervei moștenitorilor rezervatari“. Prin urmare, în problema analizată, urmează să se stabilească rezerva soțului supraviețuitor care este de 1/8 și - după cum s-a văzut - se va imputa asupra întregii moșteniri („averea“ defunctului soț, art. 1-2 din Legea nr. 319/1944), iar rezerva copiilor (de 1/2, 2/3 sau 3/4) se calculează asupra restului moștenirii (7/8). Presupunând, de exemplu, că soțul din ultima căsătorie a defunctului este instituit legatar universal și concurează cu un copil din prima căsătorie, rezerva copilului va fi de 7/16 (1/2 din 7/8). Totalul rezervei va fi de 1/8 + 7/16 = 9/16, iar cotitatea disponibilă ordinară, restul moștenirii, adică 7/16. Se arată că, potrivit dreptului comun, defunctul putea să dispună de cotitatea disponibilă ordinară fie în favoarea copiilor, fie în favoarea oricărei alte persoane, cu singura excepție a soțului din ultima căsătorie, dacă acesta concurează cu un copil dintr-o căsătorie anterioară. În acest caz urmează a se stabili cotitatea disponibilă de care poate beneficia soțul supraviețuitor și care nu poate depăși partea copilului care a luat mai puțin, maximul de 1/4 din moștenire (art. 939 din Codul civil). Deci, pe lângă rezerva sa de 1/8 din moștenire, el mai poate beneficia de cotitatea disponibilă specială de maximul 1/4 (total 3/8), bineînțeles, fără a aduce atingere rezervei copiilor. ... 22. Curtea de Apel Oradea a arătat că, la nivelul Secției I civile a Tribunalului Bihor, s-a formulat un punct de vedere în sensul că rezerva soțului supraviețuitor se impută asupra masei succesorale și prin intermediul ei micșorează rezerva celorlalți moștenitori rezervatari cu care vine în concurs. Dacă în cadrul moștenirii legale se admite că partea soțului supraviețuitor, imputându-se asupra masei succesorale, micșorează părțile ce se cuvin celorlalți moștenitori, atunci în cadrul devoluțiunii testamentare trebuie admis că rezerva lui se impută tot asupra masei succesorale și prin intermediul ei micșorează rezerva celorlalți moștenitori rezervatari cu care vine în concurs, așa cum micșorează și cotitatea disponibilă. Orice donație nereportabilă sau legat dispuse în timpul ultimei căsătorii care depășește rezerva atribuită soțului supraviețuitor va necesita efectuarea controlului limitelor de valoare acceptate impus de art. 1.090 din Codul civil. Interpretarea ad literam a textului ar reduce câmpul de aplicare doar la donațiile scutite de raport, ceea ce nu mai realizează scopul avut în vedere de legiuitor. ... 23. În privința acestei chestiuni de drept, punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției civile a Tribunalului Argeș, instanță arondată Curții de Apel Pitești, este în sensul că soțului supraviețuitor îi revine 1/2 din moștenire, descendentului revenindu-i tot 1/2 din moștenirea defunctului, cota acestuia din urmă revenindu-i în această proporție în calitate de moștenitor rezervatar, iar soțul supraviețuitor va primi tot 1/2 din moștenire, din care 1/4 reprezintă cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor, iar restul de 1/4 reprezintă cota legală la care soțul supraviețuitor are dreptul în calitate de moștenitor legal. ... 24. Din analiza hotărârii înaintate de Judecătoria Sinaia, instanța arondată Curții de Apel Ploiești, reiese că întinderea rezervei succesorale a fiecărui moștenitor rezervatar este stabilită de art. 1.088 din Codul civil la jumătate din cota succesorală care, în absența liberalităților sau dezmoștenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal. Astfel, cota succesorală a soțului supraviețuitor este de un sfert (1/4) din moștenire, dacă vine în concurs cu descendenții defunctului, astfel cum dispune art. 972 alin. (1) lit. a) din Codul civil, de unde rezultă și cota descendenților ca fiind 3/4 din moștenire, cotă prevăzută și de art. 975 alin. (3) din Codul civil. Prin raportare la aceste dispoziții legale rezultă că rezerva succesorală a reclamantului, în calitatea sa de descendent al defunctului, este de 3/8 (respectiv, 1/2 din 3/4), iar rezerva succesorală a pârâtei, în calitate de soție supraviețuitoare din ultima căsnicie a defunctului, este de 1/8 (respectiv 1/2 din 1/4). Atunci când descendenții defunctului vin în concurs cu soțul supraviețuitor din a doua căsătorie și s-au făcut liberalități de către defunct, este necesar să se stabilească, în primul rând, care sunt rezervele succesorale ale descendenților și ale soțului supraviețuitor, întrucât numai pentru restul bunurilor, defunctul putea dispune fie în favoarea copiilor, fie în favoarea soțului supraviețuitor sau în favoarea unei alte persoane. Limitarea care se aduce acestui drept al lui de cuius este prevăzută numai în cazul liberalităților făcute soțului dintr-o căsătorie subsecventă, care nu va putea primi sub formă de donație sau legat de la soțul a cărui moștenire se dezbate, decât o parte egală cu partea legitimă a copilului ce a luat cel mai puțin și fără ca, în niciun caz, donația să treacă peste sfertul bunurilor. Aceasta constituie o cotitate disponibilă specială, care se include însă în cotitatea disponibilă ordinară, fără a se putea cumula una cu alta și fără a se putea atinge rezervele legale, caz în care liberalitățile trebuie reduse până la limita rezervelor legale. Astfel, soțul din ultima căsătorie a defunctului nu poate fi gratificat de acesta în limitele cotității disponibile ordinare, ci numai în limitele unei cotități disponibile speciale, care are un maxim variabil (partea copilului care a luat cel mai puțin) și, în același timp, un maxim fix (un sfert din moștenire). Prin raportare la modalitatea de calcul anterior expusă rezultă că rezerva succesorală este de 1/2 (compusă din rezerva reclamantului de 3/8 și rezerva pârâtei de 1/8, respectiv 4/8 = 1/2), de unde rezultă că moștenirea avea o cotitate disponibilă de 1/2, de care defunctul putea dispune prin testament fără a aduce atingere rezervei descendentului. Aceasta reprezintă cotitatea disponibilă ordinară. Cum, în cauza de față, soția supraviețuitoare vine în concurs cu descendentul din căsătoria anterioară a defunctului, cota soțului nu poate depăși 1/4 din moștenire, nici partea descendentului care a luat cel mai puțin, respectiv cota de 3/8, rezultând că defunctul putea dispune prin testament doar de cota de 2/8 (1/4). În actuala reglementare a Codului civil, prin art. 1.090 alin. (2) din Codul civil se stabilește că diferența dintre cotitatea disponibilă specială și cea ordinară revine descendenților, spre deosebire de vechea reglementare a Codului civil din 1864, în care respectiva diferență se distribuia potrivit regulilor moștenirii legale, în situația în care defunctul nu dispune de diferența dintre cotitatea disponibilă specială și cotitatea disponibilă ordinară. Ca urmare, reclamantului, în calitatea sa de fiu din prima căsătorie a defunctului, îi revine cota de 5/8, compusă din 3/8 rezerva 2/8 redistribuirea cotei ce rămâne după scăderea rezervelor și cotității disponibile speciale, iar pârâtei, în calitate de soție supraviețuitoare, îi revine cota de 3/8, compusă din 1/8 rezerva 2/8 cotitatea disponibilă specială. Pe cale de consecință, s-a constatat calitatea părților de moștenitori ai defunctului cu cotele de 5/8 pentru reclamant, respectiv 3/8 pentru pârâtă. Opinia majoritară a judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Dâmbovița a fost în sensul că, în situația în care soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu alți descendenți ai defunctului decât cei comuni, cota succesorală a soțului supraviețuitor este de un sfert din moștenire; rezerva succesorală a acestuia este de jumătate din cota succesorală care în absența liberalităților i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal, iar cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor nu poate depăși un sfert de moștenire și nici partea descendentului care a primit cel mai puțin. ... 25. Curtea de Apel Suceava a arătat că, la nivelul Judecătoriei Suceava, s-a considerat că rezerva succesorală a soțului supraviețuitor se impută asupra întregii mase succesorale, care, în concurs cu descendenții, este de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), adică 1/8 potrivit art. 1.088 din Codul civil. Rezerva succesorală a descendentului (doar după defunct) este de 1/2 și se impută din 3/4 (jumătate din cota sa legală), adică 3/8. Întrucât soțul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie/relație, potrivit art. 1.090 din Codul civil, cota soțului nu poate depăși 1/4 din moștenire și nici partea descendentului care a luat mai puțin. Rezultă că pătrimea din 2/8 reprezintă cotitatea disponibilă specială și aceasta nu poate depăși cota descendentului care a luat mai puțin, respectiv 3/8, ceea ce înseamnă că, prin legat, de cuius nu putea să dispună decât de această cotă de 2/8. Prin urmare, soțul supraviețuitor, în temeiul acestui cumul de calități - moștenitor legal rezervatar și legatar universal - va primi 1/8 (1/2 din rezervă) 2/8 (cotitatea disponibilă specială), rezultând 3/8 din masa succesorală. Descendentul (doar după defunct) în calitate de moștenitor legal rezervatar va primi 3/8 (rezerva) 2/8 (redistribuirea cotei ce rămâne după scăderea rezervelor și cotității disponibile speciale), rezultând un total de 5/8 din masa succesorală. Judecătoriile Săveni și Dărăbani au arătat următoarele: a) soția supraviețuitoare beneficiază atât de legatul universal, cât și de calitatea de moștenitor rezervatar; ... b) descendenții defunctului au și ei calitatea de moștenitori rezervatari, motiv pentru care liberalitatea trebuie redusă la nivelul cotității disponibile; ... c) potrivit dispozițiilor art. 1.090 alin. (1) din Codul civil, liberalitățile neraportabile făcute soțului supraviețuitor care vine la moștenire prin concurs cu alți descendenți decât cei comuni lor nu pot depăși un sfert din moștenire și nici partea descendentului care a primit cel mai puțin; prin urmare, în cauza de față: – masa succesorală totală: 16/16; ... – cotitatea disponibilă: 4/16; rezerva succesorală: 12/16; ... – dreptul soțului supraviețuitor: 3/16; ... – drepturile celorlalți descendenți: 9/16; ... – dreptul cumulat al soțului supraviețuitor: 7/16 (respectiv 4/16 cotitatea disponibilă în raport cu legatul succesoral și 3/16 cota succesorală, ca moștenitor rezervatar). ... ... Judecătoria Dorohoi a opinat că valoarea rezervei totale rezultă din cumulul rezervei soțului supraviețuitor cu rezerva descendenților necomuni. Se deduce astfel cotitatea disponibilă ordinară care trebuie comparată cu limitele impuse de art. 1.090 alin. (1) din Codul civil. Rezultă, astfel, cotitatea disponibilă specială. Cum diferența dintre cele două cotități revine descendenților în cauză, rezultă că soțului supraviețuitor nu îi poate reveni întreaga cotitate disponibilă ordinară. ... 26. Curtea de Apel Târgu Mureș a arătat că opinia de principiu a judecătorilor de la instanțele de fond este în sensul că, la stabilirea cotei succesorale a soțului supraviețuitor, nu există nicio diferență între situația în care soțul supraviețuitor vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie sau relație a defunctului și situația în care soțul supraviețuitor vine în concurs cu un descendent comun. Raportat la starea de fapt prezentată în încheierea de sesizare s-a formulat următorul punct de vedere cu privire la modul de determinare a rezervei succesorale, a cotității disponibile speciale și a cotei succesorale a soțului supraviețuitor instituit legatar universal, în concurs cu un descendent al defunctului: a) Rezerva succesorală a soțului supraviețuitor se raportează la valoarea întregii mase succesorale și se stabilește conform art. 1.088 coroborat cu art. 972,art. 1.086 și art. 1087 din Codul civil (1/2 din 1/4 - cota succesorală care i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal = 1/8). ... b) Cotitatea disponibilă ordinară se stabilește conform art. 1.089 din Codul civil prin scăderea din masa succesorală a rezervei (1/2, adică rezerva soțului supraviețuitor de 1/8 și rezerva descendentului de 3/8), adică 1/2. ... c) Cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor nu poate depăși limita prevăzută de art. 1.090 alin. (1) din Codul civil (un sfert din moștenire și nici partea descendentului care a primit cel mai puțin). Din coroborarea dispozițiilor art. 1.090 alin. (1) cu dispozițiile art. 1.090 alin. (2) din Codul civil rezultă că diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară (1/2) și cotitatea disponibilă specială (care, în situația dată, este de 1/4 din moștenire) revine descendentului. ... d) În concluzie, liberalitățile făcute de defunct soțului supraviețuitor care vine în concurs cu un descendent al defunctului pot fi în limitele cotității disponibile speciale prevăzute de art. 1.090 alin. (1) din Codul civil (adică 1/4, în situația dată), și nu în limitele cotității disponibile ordinare. ... Prin urmare, raportat la toate prevederile legale anterior menționate, soțului supraviețuitor, care vine în concurs cu un descendent al defunctului, îi revine în total 3/8 din moștenire (1/8 rezerva succesorală și 1/4 cotitatea disponibilă specială). ... 27. În opinia Curții de Apel Timișoara, dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu descendenții (de gradul întâi sau de grade subsecvente) care nu sunt nedemni sau renunțători, cotitatea disponibilă la care se referă art. 1.090 din Codul civil se calculează prin scăderea din masa succesorală a rezervei soțului supraviețuitor (1/8, adică 1/2 din 1/4), cumulată cu rezerva descendenților (3/8, adică 1/2 din 3/4), rezultând un disponibil de 1/2 din masa succesorală (1/1-4/8), cotitatea disponibilă specială fiind astfel redusă la cel puțin jumătate din valoarea cotității disponibile ordinare. Dreptul soțului supraviețuitor de a beneficia de libertăți din partea defunctului se reduce numai la limita cotității disponibile speciale, diferența fiind atribuită descendenților, dacă defunctul nu a dispus altfel. ... 28. Ministerul Public, prin Adresa nr. 2.617/C/3.585/III-5/2018 din 20 noiembrie 2018, a arătat că nu a fost identificată practica judiciară pentru eventuala declarare a unui recurs în interesul legii. ... 29. Dispozițiile art. 1.090 din Cod civil - care, în principal, interesează sesizarea de față - nu făcut obiectul controlului de constituționalitate. ... ...