Decizia ÎCCJ nr. 83/2018 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 68. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate, constată următoarele: ... 69. Conform art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 70. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul textului de lege citat, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, respectiv: – existența unei cauze în curs de judecată; ... – judecata cauzei să se afle în ultimă instanță pe rolul tribunalului, al curții de apel sau al Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... – ivirea unei chestiuni de drept esențiale, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 71. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite cumulativ. ... 72. În doctrină, acestea au fost identificate după cum urmează: existența unei cauze aflate în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curții de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; problema de drept să fie reală, să suscite interpretări diferite sau contradictorii ale unui text de lege, respectiv să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, astfel încât instanța de sesizare să considere că pentru a înlătura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecății este necesară declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă prin pronunțarea unei hotărâri prealabile; chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 73. Verificându-se întrunirea acestor condiții, se constată că ele se regăsesc doar parțial, sesizarea neîndeplinind toate exigențele procedurale menționate pentru a fi admisibilă. ... 74. Astfel, se constată că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a curții de apel învestită în ultimă instanță, sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluționare. ... 75. Referitor la punctul 1 al întrebării, „Pentru personalul bugetar căruia modalitatea de stabilire și calcul al salariului de bază i-a fost prevăzută în art. 15^1 și în anexa la Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, introduse prin Legea de aprobare nr. 353/2007, această modalitate de stabilire și de calcul al salariilor de bază ar fi trebuit avută în vedere, sub aspectul cuantumului salariului de bază datorat, și ulterior datei de 1 ianuarie 2010, în raport cu dispozițiile art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare?“, se constată că nu este îndeplinită condiția noutății. ... 76. Noutatea chestiunii de drept care face obiectul sesizării reprezintă o condiție distinctă de cea a lipsei statuării asupra chestiunii de drept cu dezlegarea căreia Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată, iar în lipsa unei definiții a „noutății“ și a unor criterii de determinare a acestei noțiuni în conținutul art. 519 din Codul de procedură civilă, evaluarea condiției noutății revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența sa anterioară^1. ^1 Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015 și Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015. ... 77. Pentru a conchide asupra noutății chestiunii de drept este necesar a se observa scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile, ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în practica instanțelor judecătorești (control a posteriori). ... 78. Un act normativ recent adoptat sau recent intrat în vigoare are mai degrabă un potențial de a conține probleme noi de drept care ar fi susceptibile de a genera practică neunitară, decât un act normativ intrat în vigoare de mai mult timp. Cu toate acestea, nu se poate nega de plano, doar pe baza criteriului vechimii, că un act normativ mai vechi nu poate genera chestiuni noi de drept, întrucât este posibil ca o instanță să fie chemată să se pronunțe pentru prima dată asupra respectivei probleme de drept, după cum sunt posibile modificări sau completări ulterioare mai recente ale actului normativ, care să ridice probleme de interpretare. ... 79. Ca atare, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor în urma unei interpretări a dispozițiilor legale incidente, în timp ce opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 80. Orientarea instanțelor spre o anumită interpretare a normelor analizate face ca, pe de o parte, chestiunea de drept supusă dezbaterii să își piardă caracterul de noutate, iar, pe de altă parte, ca problema de drept să nu mai prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 81. Or, așa cum rezultă din jurisprudența analizată la punctul VI din prezenta decizie, chestiunea ce se solicită a fi dezlegată prin pronunțarea unei hotărâri prealabile și-a clarificat înțelesul în practica judiciară și în opinia majoritară a instanțelor judecătorești, acestea stabilind că se impune aplicarea dispozițiilor art. 15^1 și a anexei la Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, așa cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2007 și ulterior datei de 1 octombrie 2010, argumentându-se că prevederile Legii nr. 353/2007 și ale Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 nu au fost abrogate prin actele normative adoptate pe parcursul anului 2009, astfel încât trebuiau aplicate în continuare și după 1 ianuarie 2009, când au fost adoptate și normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 21/2007. ... 82. Este evident așadar că în situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat o problemă de drept într-o anumită perioadă de timp (în speță, hotărârile înaintate de instanțele naționale datează din perioada 2012-2017), nu se impune intervenția mecanismului legal de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 83. Pentru punctul 2 al întrebării, „Față de dispozițiile art. 15^1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, introduse prin Legea de aprobare nr. 353/2007 și de împrejurarea anulării de către instanța de contencios administrativ a Hotărârii Guvernului nr. 1.672/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic și administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, care este actul normativ aplicabil evaluării performanțelor profesionale ale salariaților, în scopul stabilirii salariilor de bază ale acestora?“, condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării este îndeplinită, însă doar formal, întrucât atât actul normativ la care se face trimitere, cât și actul normativ anulat de instanța de contencios administrativ sunt din anul 2007, respectiv 2008, deci cu mult anterioare intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, existând deja o bogată practică judiciară pe această chestiune. ... 84. În cazul supus prezentei analize se reține că obiectul principal al sesizării de la punctul 2 este indicarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a actului normativ aplicabil evaluării performanțelor profesionale ale salariaților, în scopul stabilirii salariilor de bază ale acestora, ca urmare a anulării Hotărârii Guvernului nr. 1.672/2008 în instanța de contencios administrativ. ... 85. Or, această modalitate de formulare a întrebării nu se încadrează în mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 86. În considerarea argumentelor expuse se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile restrictive de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel că, în prezenta cauză, nu poate fi valorificat acest mecanism prevăzut de legiuitor, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile fiind stabilit numai în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept noi, cerințe ce nu se regăsesc în cauză. ... ...