Decizia ÎCCJ nr. 72/2018 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 59. Asupra admisibilității sesizării se reține că, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, dacă în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde lămurirea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. ... 60. Conform prevederilor art. 520 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege menționat anterior, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac, iar dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 61. Din cuprinsul dispozițiilor legale enunțate mai sus rezultă condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie îndeplinite cumulativ, după cum urmează: existența unei cauze aflate în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza în ultimă instanță; soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept ce se cere a fi lămurită să fie nouă; să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 62. Analizând admisibilitatea sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât instanța de trimitere este legal învestită cu soluționarea unei cereri de apel, iar sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a realizat de un complet din cadrul Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... 63. Astfel, se constată că tribunalul a fost învestit cu o contestație formulată în cadrul procedurii insolvenței, reglementată de dispozițiile Legii nr. 85/2014, iar potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (1) din acest act normativ, hotărârile curții de apel sunt definitive, aceasta fiind instanță de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic. ... 64. Este îndeplinită și condiția de admisibilitate privind caracterul esențial al chestiunii de drept, de a cărei soluționare depinde soluționarea pe fond a cauzei. Astfel, Tribunalul Tulcea a fost învestit cu o cerere având ca obiect contestație împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei aflate în procedura insolvenței, solicitându-se judecătorului-sindic refacerea acestui tabel în sensul înlăturării unor creanțe, cu motivarea că declarațiile de creanță au fost depuse cu depășirea termenului-limită stabilit prin încheierea de deschidere a procedurii insolvenței, întrucât nu au fost depuse la grefa instanței în cadrul acestui termen, ci doar la sediul administratorului judiciar. Prima instanță a admis în parte contestația și a dispus refacerea tabelului preliminar de creanțe în sensul modificării cuantumului creanțelor a doi dintre creditori, creanțe care au fost reduse. Prin motivele de apel s-a invocat excepția tardivității formulării cererilor de admitere a creanțelor celor doi creditori, susținându-se că aceste cereri trebuiau depuse la dosarul cauzei în termenul prevăzut în hotărârea de deschidere a procedurii, fiind lipsită de temei legal depunerea lor în termen numai la administratorul judiciar. Prin urmare, dezlegarea problemei de drept a locului de depunere a declarațiilor de creanță, cu consecințe asupra termenului de depunere a acestora, are legătură directă cu soluționarea cauzei, întrucât regularitatea actului de procedură este contestată în apel. ... 65. Pe de altă parte, se constată că textul de lege ale cărui interpretare și aplicare se cer a fi lămurite are o formulare lacunară și incompletă în ceea ce privește locul depunerii cererilor de admitere a creanțelor în interiorul termenului stabilit prin hotărârea de deschidere a insolvenței, cu consecințe directe asupra înscrierii creanțelor în tabelul preliminar. Ca urmare, interpretarea și aplicarea acestui text legal prezintă un grad de dificultate real și serios. ... 66. În ceea ce privește cerința noutății se constată că și aceasta este îndeplinită, deși aceeași reglementare exista și în forma anterioară a legii, respectiv în art. 64 alin. (1) din Legea nr. 85/2006. Astfel, deși problema de drept privește interpretarea și aplicarea unui text de lege care s-a regăsit în aceeași redactare și în actul normativ mai vechi, nu a primit totuși o analiză exhaustivă în doctrina de specialitate, neexistând nicio practică judiciară cristalizată sub acest aspect, o dovadă în plus fiind faptul că aproape toate instanțele au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție că nu au identificat jurisprudență în materie și nici cauze similare aflate pe rol. Cu toate acestea, pozițiile divergente exprimate la nivel teoretic prefigurează posibilitatea apariției unei practici neunitare, ceea ce justifică apelul la acest mecanism de unificare. ... 67. Este îndeplinită și ultima condiție de admisibilitate, întrucât chestiunea de drept nu a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție și nici nu există pe rolul acesteia un recurs în interesul legii în acest sens. ... 68. Pe fondul chestiunii de drept, Înalta Curte reține în prealabil că, deși ulterior sesizării au intervenit modificări și completări ale legii insolvenței, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, dispozițiile art. 102 alin. (1) teza I și teza a II-a au rămas neschimbate, păstrând aceeași formulare avută în vedere de instanța de trimitere. ... 69. Art. 102 alin. (1) teza I din Legea nr. 85/2014 stabilește expres că administratorul judiciar este cel care înregistrează creanțele salariale, înregistrare pe care o face din oficiu în baza evidențelor contabile ale debitoarei. Este o situație de excepție reglementată expres doar în privința creanțelor salariale. ... 70. În schimb, în privința celorlalți creditori, în timp ce prima teză a art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 se referă la „depunerea“ cererii de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii, teza a II-a a aceluiași text legal face mențiune despre „înregistrarea“ acestor cereri într-un registru păstrat la grefa tribunalului. ... 71. Divergențele de interpretare apărute în practică au fost generate de faptul că legea nu indică în mod expres locul unde trebuie depuse cererile de admitere a creanțelor de către creditorii cu creanțe anterioare datei de deschidere a procedurii, alții decât salariații, și nici atribuția administratorului judiciar/lichidatorului de a prelua și înregistra aceste cereri, menționând doar limita de timp în care se depun declarațiile, precum și locul înregistrării acestora. ... 72. Cererea de creanță depusă în termenul fixat prin hotărârea de deschidere a procedurii și înregistrată la grefa tribunalului, fie de către creditor, personal sau prin reprezentant, fie de către administratorul judiciar, prin registratură, prin poștă sau prin alt mijloc prevăzut de lege, are drept efect dobândirea calității de creditor îndreptățit să participe la procedură. ... 73. Potrivit art. 5 alin. (1) pct. 19 din Legea nr. 85/2014, „creditor îndreptățit să participe la procedură este acel titular al unui drept de creanță asupra averii debitorului, care a înregistrat o cerere de înscriere a creanței, în urma admiterii căreia acesta dobândește drepturile și obligațiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii sau a înlăturării din tabelele creditorilor întocmite succesiv în procedură, precum și prin închiderea procedurii; au calitatea de creditor, fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului“. ... 74. Așadar, una dintre condițiile necesare pentru dobândirea calității de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, cu toate drepturile și obligațiile aferente, este înregistrarea unei cereri de admitere a creanțelor la grefa tribunalului. În mod similar, art. 102 alin. (9) din Legea nr. 85/2014 prevede că toate creanțele prezentate a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditor. ... 75. De la data înregistrării în registrul de creanțe, cererea dobândește dată certă, putându-se stabili dacă a fost depusă în termenul stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii, fără administrarea altor probe și fără concursul altor participanți la procedură. ... 76. Chestiunea de drept generată de interpretarea diferită a prevederilor art. 102 alin. (1) primele două teze din Legea nr. 85/2014 vizează situația depunerii cererilor de creanțe numai la administratorul judiciar în termenul stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii și înregistrării acestora la tribunal cu depășirea limitei de timp anterior menționate. S-a pus problema dacă în această situație operează sancțiunea decăderii prevăzută de art. 114 din Legea nr. 85/2014. ... 77. Pentru lămurirea acestei chestiuni de drept trebuie pornit de la caracterele cererii de admitere a creanțelor. Aceasta din urmă îmbracă forma unei cereri de chemare în judecată cuprinzând, în special, elementele prevăzute de art. 104 din Legea nr. 85/2014. ... 78. În privința elementelor extrinseci ale cererii, cum ar fi locul depunerii, deși legea insolvenței nu prevede expres, devin aplicabile prevederile art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, conform cărora „Dispozițiile prezentei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă și ale Codului civil“. Astfel, în temeiul normei generale prevăzute la art. 199 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care se aplică în completare, cererea de admitere a creanțelor, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare la registratura tribunalului. ... 79. De asemenea, potrivit art. 94 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, „Actele de sesizare a instanței depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poștă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, în aceeași zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, dată certă și număr din aplicația ECRIS“. ... 80. Ca orice cerere adresată instanțelor judecătorești, cererea de admitere a creanțelor va fi considerată ca făcută în termen, în condițiile art. 183 din Codul de procedură civilă, dacă a fost depusă înăuntrul termenului fixat în hotărârea de deschidere a procedurii, la poștă, servicii specializate de curierat, unități militare sau locuri de deținere. În mod similar, în privința cererii de admitere a creanțelor este aplicabilă repunerea în termen reglementată de art. 186 din Codul de procedură civilă. ... 81. În concluzie, întrucât este o cerere în justiție, incidentală, formulată în cadrul unei proceduri de insolvență, cererea de admitere a creanțelor trebuie să fie depusă la tribunal în termenul prevăzut de lege. Momentul înregistrării cererii coincide cu cel al depunerii în cazul prezentării creditorului sau reprezentantului acestuia la registratura tribunalului și diferă în cazul depunerii cererii prin poștă, curier ori fax sau în orice alt mod special prevăzut de lege. ... 82. Administratorul judiciar nu acționează ca un mandatar al creditorilor, ci este, alături de instanțele judecătorești, judecătorul-sindic și lichidatorul judiciar, un organ care aplică procedura și care trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de Legea nr. 85/2014. Art. 58 din Legea nr. 85/2014 stabilește principalele atribuții ale administratorului judiciar, printre acestea neregăsindu-se primirea declarațiilor de creanță și înregistrarea acestora la tribunal. ... 83. În situația depunerii cererii de admitere a creanțelor numai la administratorul judiciar, deși legea nu prevede în sarcina acestuia o obligație sub acest aspect, este posibil ca administratorul judiciar să înainteze cererea către tribunal pentru înregistrare în registrul de creanțe. În acest caz, pentru a fi considerată în termen, cererea de creanțe trebuie înregistrată la tribunal în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii. ... 84. Depunerea cererii de admitere a creanțelor la administratorul judiciar are doar rolul de informare a acestuia, facilitând verificarea creanțelor cu celeritate, însă nu suplinește obligația creditorilor de a depune cererile la tribunal. ... 85. În sprijinul acestei interpretări sunt și prevederile art. 3 cu raportare la anexa nr. 3.3 - Notificare privind deschiderea procedurii insolvenței, din Ordinul ministrului justiției nr. 1.692/C/2006. Astfel, potrivit conținutului-cadru al notificării privind deschiderea procedurii insolvenței, la secțiunea „Informații suplimentare“, se precizează că: „Cererea de înscriere a creanței și documentele care o însoțesc vor fi depuse la dosar sau transmise prin poștă pe adresa instanței, în dublu exemplar, unul pentru a fi comunicat administratorului judiciar și unul pentru a rămâne la dosar, cu mențiunea că exemplarul pentru administratorul judiciar poate fi comunicat în mod direct acestuia, prin poștă“. ... ...