Decizia ÎCCJ nr. 77/2022 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 45. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, conform cărora „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 46. Norma juridică enunțată anterior reglementează o procedură a cărei finalitate este aceea de a asigura interpretarea unitară, de către instanțele judecătorești, a unor dispoziții legale care sunt susceptibile să primească interpretări diferite în practica judiciară. ... 47. Așadar, din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, rezultă că procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune și implică îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: – chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – existența unei chestiuni de drept, problema pusă în discuție trebuind să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; ... – chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – prin sesizare să se solicite Înaltei Curți de Casație și Justiției - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept la care se referă respectiva sesizare. ... ... 48. Evaluând actul de sesizare din perspectiva acestor cerințe legale, se constată că prima condiție de admisibilitate este îndeplinită, întrucât sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost realizată de către Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă într-o cauză aflată în curs de soluționare în care această din urmă instanță a fost legal învestită cu judecarea unui apel împotriva unei sentințe pronunțate de tribunal, într-un litigiu în materia pensiilor militare de stat și asigurărilor sociale, materie în care curtea de apel judecă în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 103 din Legea nr. 223/2015, urmând să pronunțe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 49. De asemenea, chestiunea supusă evaluării nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat până în prezent asupra acestei probleme de drept. ... 50. Chiar dacă apare ca fiind îndeplinită și condiția caracterului esențial al chestiunii de drept, câtă vreme obiectul cauzei aflate în curs de soluționare pe rolul instanței de trimitere este un apel îndreptat împotriva unei sentințe a tribunalului prin care pârâtul a fost obligat să emită o nouă situație a salariilor brute lunare, în care să fie inclus și sporul HIV plătit reclamantei pe o perioadă de 6 luni, iar întrebarea prealabilă adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție vizează tocmai interpretarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, în sensul dacă această normă legală exclude din baza de calcul al pensiei militare sporul TBC/HIV acordat cu caracter permanent fostului salariat, se constată că, în prezenta cauză, nu este îndeplinită condiția de substanță a caracterului întrebării prealabile, de a prezenta gradul de dificultate al unei veritabile probleme de drept, susceptibile de a da naștere unor interpretări diferite. ... 51. În analiza acestei condiții de admisibilitate se impune a se preciza cu prioritate faptul că cerința dificultății chestiunii de drept nu este prevăzută în mod explicit de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, însă rezultă în mod evident din interpretarea coroborată a acestora, astfel că atributul calificării în acest mod a sesizărilor primite în temeiul acestor norme procedurale revine Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 52. Dificultatea chestiunii de drept rezultă din posibilitatea reală de a interpreta diferit sau contradictoriu norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea dificultății drept condiție a admisibilității este absolut necesară pentru a se verifica dacă instanței supreme i se solicită soluționarea de principiu a unei probleme de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sau este chemată să soluționeze chiar litigiul; cu alte cuvinte, declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile nu constituie un mijloc procedural prin care o instanță judecătorească să își poată delega către Înalta Curte de Casație și Justiție atribuțiile legate de soluționarea unor cauze cu care a fost învestită în condițiile legii. ... 53. De asemenea, plecând de la scopul acestei proceduri speciale, și anume acela de mecanism de unificare a practicii judiciare, este necesar a se atribui noțiunii de „chestiune de drept“ semnificația specifică de problemă de drept care este în mod obiectiv dificilă, respectiv care este de natură a suscita instanțelor judecătorești o dificultate deosebită în a identifica înțelesul sau sfera de aplicare a unor norme juridice ori a unor principii de drept, fiind astfel de natură să conducă la interpretări diferite din partea instanțelor, cu consecința generării unei practici judiciare neuniforme; dezlegarea ce poate fi dată prin activarea acestui mecanism trebuie să fie una de principiu, având valențele unei lămuriri asupra conținutului și finalității textelor de lege supuse interpretării, prin identificarea voinței legiuitorului, și nu determinarea unui anumit mod de aplicare a unei norme legale la o situație litigioasă pe care autorul sesizării o consideră complexă. ... 54. Analiza din această perspectivă a cerinței de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile se regăsește în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care a statuat, în conținutul mai multor decizii, că trebuie să fie vorba despre o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită și prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității juridice deduse judecății (de exemplu, Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 26 septembrie 2017; Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018). ... 55. De asemenea, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 9 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2017), s-a reținut că „problema eficienței sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (...) reclamă (...) o chestiune juridică reală, care ridică probleme de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii ce necesită rezolvarea de principiu a chestiunii de drept în procedura hotărârii prealabile, și nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu“ (paragraful 62). „Cum interpretarea normelor de către judecător implică tocmai acel procedeu logico-judiciar de stabilire a conținutului și sensului acestor norme, chestiunea de drept trebuie să suscite serioase dificultăți care ar împiedica pronunțarea soluției, deci nu simple obstacole care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei (...)“ (paragraful 65). ... 56. Tot în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că, pentru a ne afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, care să justifice în mod real recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, este necesar să se constate „caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și al dificultății completului în a-și însuși o anumită interpretare“ (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragraful 42). ... 57. Revenind la obiectul prezentei sesizări, chestiunea asupra căreia a fost învestită să se pronunțe instanța supremă se referă la interpretarea art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, în sensul de a se stabili dacă această normă legală exclude sau nu din baza de calcul al pensiei militare sporul TBC/HIV acordat cu caracter permanent fostului salariat. ... 58. Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c) , în care nu se includ: (...) o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;“. Potrivit art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II al respectivei anexe nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010, la care norma legală citată face trimitere, sporul TBC/HIV este inclus în categoria sporurilor pentru condiții deosebit de periculoase al căror cuantum este de 45-85% din salariul de bază al persoanei care lucrează în astfel de condiții. ... 59. În jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007) a fost afirmată prerogativa statului de a decide condițiile de deschidere a dreptului la pensie, inclusiv sub aspectul modului de stabilire a bazei de calcul, fiind opțiunea liberă a legiuitorului de a dispune cu privire la veniturile realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în această bază de calcul, iar în analiza constituționalității dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 s-a apreciat că, prin conținutul său, această normă legală reprezintă „o simplă și legitimă exercitare de către stat a prerogativei“ enunțate (Decizia nr. 760 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2022). ... 60. Dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 nu prezintă o dificultate reală de interpretare deoarece, pe de o parte, nu fac nicio distincție între sporurile cu caracter permanent și sporurile cu caracter ocazional, fiind excluse toate sporurile prevăzute în anexa nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010, iar, pe de altă parte, așa cum s-a menționat în cele ce precedă, sporul în discuție este prevăzut expres în dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II al respectivei anexe. ... 61. Este adevărat că, în baza dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare privind sistemul unitar de pensii publice, însă, în cazul pensiilor militare, incidente sunt dispozițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 223/2015 care reglementează pensiile militare și care conține dispoziții derogatorii în cazul acestei categorii de pensii. ... 62. Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri“; în mod evident, dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 au caracter de normă derogatorie de la dispozițiile anterior menționate și nu ar putea fi interpretate în sensul că ar fi excluse doar sporurile prevăzute în anexa nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 care au caracter ocazional. ... 63. De altfel, în considerentele Deciziei nr. 10 din 19 februarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a reținut că în România sunt reglementate două sisteme de pensii, respectiv sistemul public de pensii și sistemul pensiilor ocupaționale (în care se include și sistemul pensiilor militare de stat reglementat de dispozițiile Legii nr. 223/2015), iar „confundarea celor două categorii de pensii, prin asimilarea principiilor și cumularea prevederilor și drepturilor pe care le conferă este însă imposibilă“ (paragraful 77). ... 64. Lipsa caracterului de veritabilă problemă de drept care ar justifica declanșarea mecanismului prevăzut de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă este reflectată și de inexistența, în legătură cu chestiunea în cauză, a unui risc real de apariție a unei practici judiciare neunitare, deoarece nu se constată existența unor soluții contradictorii cuprinse în hotărâri judecătorești definitive; este vorba despre identificarea unei singure decizii definitive care a tranșat problema în discuție, pronunțată tot de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, instanța care a formulat sesizarea (pe rolul celorlalte instanțe naționale nefiind identificată practică judiciară pronunțată în această materie). În respectiva cauză, atât prima instanță, cât și instanța de apel au apreciat că pretențiile reclamantului sunt nejustificate, câtă vreme sporul în discuție, deși încasat cu caracter permanent, nu poate fi inclus în baza de calcul al pensiei, deoarece este exceptat în mod expres, în contextul normativ expus anterior. ... 65. Pe de altă parte, și din punctele de vedere teoretice transmise de către curțile de apel, rezultă că opinia cvasiunanimă a judecătorilor care fac parte din completele specializate ce judecă în materia litigiilor de asigurări sociale este aceea că sporul pentru condiții deosebit de periculoase (așa-numitul spor TBC/HIV) este expres exclus din baza de calcul al pensiei militare, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, fără nicio distincție între sporurile cu caracter permanent și sporurile cu caracter ocazional. ... 66. Se impune a preciza și faptul că, potrivit prevederilor art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, încheierea prin care se dispune sesizarea instanței supreme „va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“; cu alte cuvinte, dispozițiile procedurale impun instanței de trimitere obligația identificării chestiunii de drept care necesită interpretare, caracterizarea aspectului de noutate al acesteia în planul interpretării și aplicării sale, identificarea elementelor din care rezultă caracterul dificil sau dual al interpretării problemei de drept și a modului în care aceasta poate să ducă la soluționarea cauzei pe fond. ... 67. Din această perspectivă, punctul de vedere al instanței trebuie să aibă o anumită complexitate și necesită un examen real al cauzei. O expunere sumară, neanalitică, nu are aptitudinea de a răspunde obligației trasate instanței de trimitere de a reda punctul de vedere asupra problemei care face obiectul sesizării. Această cerință este impusă autorului sesizării ca o condiție formală care poate susține și demonstra caracterul real al problemei ce face obiectul sesizării, al aspectului de noutate pe care aceasta o are și caracterizează în mod concret dificultatea problemei de drept supuse dezbaterii, generând premisele declanșării mecanismului de unificare al procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 68. În cauza de față, titularul sesizării nu identifică o veritabilă problemă de drept, respectiv nu solicită o interpretare a normelor juridice, nu relevă nicio reală controversă cu privire la aplicarea prevederilor legale care fac obiectul întrebării prealabile, ci efectiv tinde la obținerea unei soluții asupra fondului litigiului în care este chemat să se pronunțe, susținând chiar că art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 nu prezintă nicio dificultate în ceea ce privește aplicarea acestuia, în sensul că sporul în discuție nu se include în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, dar că nici opinia contrară nu putea fi exclusă de plano, fără a argumenta în vreun fel această ultimă concluzie. ... 69. Dimpotrivă, prin demersul astfel întreprins, practic se solicită a se da o dezlegare cu privire la modul de aplicare a prevederilor legale pe care titularul sesizării le-a indicat, la situațiile de fapt asupra cărora a fost învestit să se pronunțe ca instanță de apel, fără a se observa că astfel de dezlegări excedează competențelor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 70. Din perspectiva argumentelor arătate, sesizarea prezentă nu poate fi calificată ca fiind una care privește o „chestiune de drept“ în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care nu s-a relevat un nivel sporit de dificultate a interpretării normelor de lege coroborate cu principiile de drept indicate și nici potențialul acelorași prevederi și principii de a genera practică judiciară neunitară, astfel că sesizarea apare ca fiind inadmisibilă. ... 71. Pentru considerentele prezentate, se constată că nu sunt întrunite toate condițiile de admisibilitate cerute de lege, astfel că, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...